România are patru orașe în topul global al localităților unde se trăiește cel mai bine la începutul anului 2026, conform platformei internaționale Numbeo.com, utilizată de companii și cercetători ca referință pentru evaluarea calității vieții. Capitala se află pe ultimele locuri din cauza congestiei rutiere, nivelului de poluare și costurilor ridicate.
La nivel global, România prezintă o calitate a vieții moderate. Printre avantajele principale se numără costul de trai redus, siguranța relativ ridicată și clima plăcută, în timp ce veniturile și serviciile publice rămân sub media europeană.
Orașul din România cu cel mai bun mediu de trai în 2026
Printre cele mai avantajoase orașe din țară pentru echilibrul dintre venituri, cheltuieli și confort se numără Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. În schimb, Bucureștiul, deși dispune de cele mai mari salarii și cele mai multe oportunități de angajare, se află în partea inferioară a clasamentului referitor la calitatea vieții.
Timișoara ocupă primul loc în topul calității vieții, cu un scor de 170,4 puncte. Orașul se bucură de o putere de cumpărare ridicată, raportată la nivelul costurilor, și de un raport favorabil între prețul locuințelor și venituri, ceea ce face ca rezidențialul să fie sustenabil pentru o parte semnificativă a populației active.
Traficul este mai puțin congestionat comparativ cu alte centre urbane mari, iar gradul de poluare rămâne moderat.
Deși nu dispun de aceeași densitate de oportunități sau servicii specializate ca Bucureștiul sau Clujul, Timișoara câștigă prin predictibilitate și o calitate constantă a vieții. Acest profil o face atractivă pentru familii, profesioniști în plină dezvoltare și pentru investiții rezidențiale pe termen lung, unde stabilitatea contează mai mult decât profituri rapide.
Avantajele și dezavantajele Cluj-Napoca
Cluj-Napoca ocupă poziția a doua, cu un scor de 166 puncte, fiind recunoscut pentru siguranța crescută, mediul urban și atractivitatea pentru carieră.
Orașul se remarcă în statisticile Numbeo prin nivelul ridicat de siguranță și o poluare mai scăzută comparativ cu alte centre economice mari. Ecosistemul universitar și industrial, în special în domeniul IT, a atras talente și investiții.
Cu toate acestea, principalul factor care redus scorul Clujului este costul de trai. Raportul dintre prețul locuințelor și veniturile medii este cel mai mare dintre orașele analizate, indicând o creștere rapidă a pieței imobiliare comparativ cu salariile.
În consecință, Cluj-Napoca devine tot mai atractiv pentru persoanele cu venituri peste medie, însă mai puțin accesibil pentru familii sau pentru segmentele medii ale populației active.
Iași, al treilea oraș cel mai „sănătos” din România
Iasi se situează pe locul al treilea, cu un scor de 141,3 puncte, fiind un oraș unde costurile scăzute ale vieții sunt compensate de un nivel mai redus al salariilor.
Accesibilitatea locuirii și presiunea mai mică asupra infrastructurii urbane fac din Iași un centru relativ confortabil din punct de vedere al cheltuielilor zilnice. Alimentarea bazei universitare asigură un flux constant de capital uman și menține orașul relevant pe harta educațională a României.
Totuși, puterea de cumpărare redusă și oportunitățile limitate în industrii cu valoare adăugată mare limitează progresul orașului în clasamentele de calitate a vieții. Iași rămâne o opțiune atractivă pentru început de carieră și antreprenoriat la scară mică.

Trăitul în București, mai puțin preferat
Capitala ocupă poziția a patra în ierarhia Numbeo, cu un scor de 135 de puncte, deși oferă cele mai multe oportunități profesionale și venituri ridicate.
Orașul concentrează investiții, locuri de muncă bine plătite și acces la servicii private de sănătate, educație și cultură, păstrându-și atracția economică. Însă, traficul aglomerat, nivelul ridicat de poluare și costurile crescute ale vieții penalizează sever calitatea vieții.
Timpul pierdut în trafic și presiunea asupra infrastructurii reduc considerabil confortul locuitorilor, diminuând beneficiile salariale. Astfel, Bucureștiul funcționează ca un centru economic, dar cu un cost de viață ridicat care afectează bunăstarea rezidenților.










Lasă un răspuns