În timpul în care mari companii din domeniul tehnologic, precum Amazon, Microsoft, Google, Meta, OpenAI și Oracle, anunță investiții de aproximativ 3.000 de miliarde de dolari în infrastructură digitală pentru perioada 2026-2030, restricțiile de export impuse de China reduc disponibilitatea argintului pe piața internațională, exercitând presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și determinând creșteri record ale prețurilor. Acest context transformă argintul într-un metal extrem de solicitat, atât din punct de vedere industrial, cât și pentru investiții, se evidențiază în analiză citată de Agerpres.
„Argintul este cel mai bun conductor electric printre toate metalele, ceea ce îl face indispensabil pentru tehnologia contemporană. Este utilizat în electronice, semiconductori, panouri solare, echipamente pentru energie regenerabilă și, tot mai mult, în infrastructura pentru inteligență artificială și centre de date. Conform raportului ‘Silver – The Next Generation Metal’, publicat de Silver Institute, utilizarea argintului în domeniul AI va continua să crească, de la centre de date la senzori, echipamente inteligente și rețele de infrastructură digitală. Odată cu creșterea capacității de calcul și a numărului de centre de date, crește și consumul de argint”, explică analiștii PwC România.
Rolul argintului nu se limitează însă la AI. În panourile solare fotovoltaice, argintul este utilizat sub formă de pastă conductivă, fiind esențial pentru conversia luminii în energie electrică. În sectorul auto, în special în vehiculele electrice, consumul de argint depășește cel înregistrat la mașinile convenționale, datorită numărului mai mare de componente electronice, sistemelor de baterii și infrastructurii de încărcare.
Aceste utilizări – AI, centre de date, energie solară, vehicule electrice, electronice avansate – au transformat argintul dintr-un metal asociat tradițional cu bijuteriile și investițiile, într-o resursă strategică pentru economia secolului XXI.
Dezechilibrul dintre cererea în creștere și oferta limitată s-a reflectat clar în evoluția prețurilor. Doar în 2025, argintul a înregistrat o creștere de circa 150%, atingând cote record pe piețele spot și futures. De la 29 de dolari pe uncie la sfârșitul anului 2024, prețul argintului a urcat peste 80 de dolari pe uncie în ultimele zile ale lui 2025, închizând anul aproape de nivelul de 72 de dolari.
„Prețul a atins un nou record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar analiștii anticipează depășirea pragului de 100 de dolari în 2026. Argintul a reușit să depășească performanța aurului, al cărui preț a crescut cu aproximativ 65% în 2025, consolidându-și statutul de metal industrial strategic, alături de rolul său tradițional de activ-refugiu. Aceste creșteri nu au fost doar rezultatul speculațiilor financiare, ci reprezintă în mare măsură o cerere reală din industrie pentru aplicații critice în tehnologie, energie și infrastructură”, conchide analiza publicată marți.
În acest context de cerere în creștere, la 1 ianuarie 2026, China a introdus un sistem nou de restricții pentru exportul de argint, bazat pe licențiere riguroasă. Mai precis, China a reclasificat argintul din categoria metalelor industriale obișnuite în cea a materialelor strategice, supuse unor reglementări mai stricte, similar cu cele aplicate metalelor rare.
Aceasta înseamnă că o cantitate mai mică de argint intră pe piețele internaționale, autoritățile din Beijing dorind să protejeze consumul intern pentru industrii considerate strategice: energie, tehnologie și AI. Fiind unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de metale industriale, limitarea exporturilor poate genera o „presiune de ofertă” – o constrângere accentuată asupra disponibilității pe piețele externe. În practică, acest lucru duce la creșteri de preț, volatilitate sporită și riscuri pentru companiile dependente de argint
„Politica adoptată seamănă cu modul în care sunt gestionate metalele rare, unde controlul exporturilor a protejat avantajele competitive ale Chinei. În cazul argintului, restricțiile nu afectează doar fluxurile comerciale, ci pot influența și strategiile de investiții ale companiilor din SUA, Europa și alte regiuni, care vor trebui să caute surse alternative sau să investească în capacități proprii de producție și reciclare. La sfârșitul anului 2025, Ministerul Comerțului din China (MOFCOM) a publicat o listă cu 44 de companii autorizate să exporte argint în perioada 2026-2027, selectate pe baza unor criterii stricte: capacitate de producție anuală, istoric de export și conformitate cu standardele de calitate și financiare. De la un an la altul, numărul exportatorilor autorizați a crescut de la 42 la 44, însă regimul de licențiere rămâne riguros, permițând statului să controleze volumelor exportate”, explică specialiștii PwC România.
Pe termen scurt, creșterea prețurilor argintului și restricțiile de export ale Chinei vor avea, probabil, un impact limitat asupra sectorului AI. Contractele pe termen scurt, stocurile existente și flexibilitatea unor furnizori pot amortiza efectele în primele luni.
Pe termen mediu și lung, însă, evoluția prețului argintului și incertitudinea în ceea ce privește disponibilitatea pot deveni tot mai evidente. Companiile care dezvoltă centre de date, echipamente AI, infrastructură energetică sau vehicule electrice vor fi nevoite să-și ajusteze strategiile: să gestioneze mai atent riscurile de aprovizionare, să analizeze posibilitatea constituirii de stocuri, să caute alternative tehnologice sau materiale pentru anumite aplicații.
„Într-un context în care cererea pentru centre de date și soluții bazate pe AI crește rapid, fluctuațiile de preț ale argintului pot influența nu doar profitabilitatea, ci și ritmul de dezvoltare și extindere al proiectelor tehnologice. Astfel, argintul a ieșit din umbra aurului și s-a impus ca unul dintre metalele-cheie ale noii economii – un material industrial critic, aflat la intersecția dintre AI, energie și geopolitică”, concluzionează PwC România.
Lasă un răspuns