Inflația anuală a stagnat aproape complet în decembrie 2025, la 9,7%, însă indicatorul ajustat CORE2 (excluzând prețurile volatile – legume, fructe, ouă, combustibili, tutun, alcool și tarife reglementate), un parametru monitorizat cu atenție de banca centrală, a continuat să crească la aproape 8,5% (8,4% în luna noiembrie), indicând persistenta presiunilor inflationiste interne cauzate de cererea internă.
„Alimente” și „servicii” au fost cele două categorii cu cele mai mari creșteri lunare în decembrie (peste rata medie de 0,22%), în special: „ouăle”, „cafeaua”, „fructele proaspete”, „uleiul de gătit”, „conservele de legume”, iar în domeniul serviciilor, „transporturile aeriene”, „transport CFR”, „reparații auto și electronice”, „servicii medicale” și „igienă și cosmetică”.
Prețul gazelor naturale a crescut lunar cu 2,1%, impactul asupra inflației fiind atenuat de scăderea prețurilor carburanților (-1,3%), ale căror proporție în coșul de consum aproape triplu depășește cea a gazelor naturale.
Proiecție inflație medie trimestrială
În ultimele douăsprezece luni, cei cinci factori principali care au determinat creșterea inflației anuale au fost „energia electrică”, „carnea și preparatele din carne”, „produsele de morărit și panificație”, „tutunul” și „laptele și derivatelor”.
Se preconizează că rata inflației anuale va rămâne semnificativ peste limita superioară a intervalului țintit de BNR (2,5% +1pp) pe parcursul acestui an, având în vedere presiunile suplimentare asupra prețurilor de consum: majorări ale accizelor, inclusiv pentru combustibili, tutun, alcool, începând cu 1 ianuarie 2026, precum și majorarea plafonului pentru prețul gazelor naturale începând cu 1 aprilie 2026, inclusiv a adaosului comercial pentru alimentele de bază, conform economiștilor Libra Bank.
Reducerea cererii, resimțită prin scăderea vânzărilor cu amănuntul din august, pe fondul diminuării puterii de cumpărare (salariul mediu real anual intrând în teritoriu negativ din iulie 2025), ar putea tempera oarecum majorarea prețurilor de consum.
Totuși, impactul va fi limitat, având în vedere deficitul cronic de cerere-ofertă în România, persistenta deficitare bugetară și înelasticitatea cererii pentru anumite bunuri de bază.
Inflația anuală va începe să scadă mai vizibil din lunile iulie-august, ca efect al bazei de referință pentru energia electrică și TVA, estimându-se că la sfârșitul anului nivelul acesteia va ajunge la 4,5%. În aceste condiții, se prevede menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul actual cel puțin până în prima jumătate a anului, urmată de o reducere de maximum 0,5 puncte procentuale în ultimul trimestru al anului 2026.
Lasă un răspuns