Marcel Ciolacu, fost prim-ministru al României și actualmente președinte al Consiliului Județean Buzău, a afirmat că modul în care Ilie Bolojan a gestionat reducerea deficitului bugetar în 2025 a fost o manipulare contabilă. Potrivit declarațiilor sale, s-a folosit o „șmecherie contabilicească” pentru a crea impresia unui deficit mai mic, prin transferul unor sume din împrumuturile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către fondurile de coeziune, care au fost trecute atât la venituri, cât și la cheltuieli.
Detalii despre manipularea deficitului bugetar
Ciolacu a explicat că, în noiembrie 2025, a fost realizată o rectificare bugetară în care deficitul a fost ajustat de la 8,4% la 7,7% din PIB, fiind prezentat ca un succes. Se susține că, prin trecerea fondurilor din PNRR, a fost înregistrată o reducere aparentă a deficitului, în valoare de circa 10 miliarde de lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB.
Sugestia este că pierderea fondurilor din PNRR a fost compensată prin această reducere contabilă, fapt care a permis guvernului să mențină o poziție aparent favorabilă privind deficitul bugetar.
Aspecte legate de fondurile europene și impactul asupra bugetului
Anii 2025 au fost caracterizați prin încasări din fonduri europene și transferuri. Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, s-au înregistrat 12,99 miliarde lei din suma alocată pentru PNRR, iar între ianuarie și decembrie acești bani au totalizat 22,93 miliarde lei.
Transferurile din PNRR către fondurile de coeziune și ajustarea înregistrărilor au permis guvernului Bolojan să avanseze cu un deficit aparent mai mic și să transfere sume care, în realitate, nu au schimbat fundamental situația economiei.
Decizii și rectificări bugetare
Prima rectificare bugetară din octombrie 2025 a crescut ținta de deficit de la 7% la 8,4%. În plus, a fost menținută ținta pentru investiții publice de 149 miliarde lei, deși execuția a fost de doar 137 miliarde lei, cu o diferență de 12 miliarde lei.
În ultimele zile ale anului 2025, Bolojan a anunțat că deficitul pentru anul respectiv a fost redus la 7,7% din PIB, comparativ cu 8,4%. Dacă la această cifră se adaugă 0,5% din PIB, rezultă o estimare mai apropiată de 8,25% din PIB, aproape de nivelul din 2024, de 8,65%.
Critici și implicații economice
Analiza indică faptul că economiile realizate în buget au provenit mai mult din reducerea investițiilor, nu din creșterea veniturilor sau din reducerea cheltuielilor sociale. De exemplu, măsurile de austeritate au vizat pensii, venituri reduse și persoane cu handicap, în timp ce cifrele arată că aceste măsuri nu au avut efecte semnificative asupra bugetului.
Ciolacu a subliniat că un deficit planificat de 7,7% din PIB ar fi fost mai ușor de menținut dacă nu s-ar fi făcut transferuri de fonduri în bilanț. De asemenea, întrebări sunt puse despre creșterea costurilor de finanțare, având în vedere că un deficit mai mic ar fi dus la plăți mai mici de dobânzi.
Context și concluzii
Lucrările de gestionare a fondurilor europene și măsurile fiscale din 2025 au permis crearea unei imagini falsa a unui buget mai sănătos. Transferurile din fondurile europene au fost reportate ca venituri, dar în realitate au fost doar manevre contabile.
Rămâne de urmărit dacă aceste strategii vor avea repercusiuni pe termen lung asupra stabilității financiare a țării sau dacă vor influența deciziile viitoare în politica bugetară.
Lasă un răspuns