clujul-este-invadat-de-purici-de-zapada.-vietuitoarele-care-apar-tot-timpul-anului

Clujul, invadat de purici de zăpadă, animale care apar pe tot parcursul anului

Cluj-Napoca a fost invadat în plină iarnă de purici de zăpadă. Mii de puncte negre au fost observate pe tulpinile arborilor și în stratul de zăpadă din Pădurea Făget, situată la periferia orașului. Este vorba despre organisme microscopice, care datorită contrastului puternic cu albul zăpezii, sunt mult mai vizibile.

„Acești purici reprezintă, de fapt, colembole, nevertebrate de dimensiuni reduse, cu un apendice adapted pentru salturi, ceea ce poate duce la confuzie. Aceste colembole apar pe tot parcursul anului”, a declarat Teodora Florian, profesor doctor, pentru Servus Cluj, citată de Libertatea.

Experții subliniază că aceste „purici” nu sunt adevărați purici. În realitate, sunt colembole, insecte înrudite cu alte specii și care, în mod normal, trăiesc în sol, sub frunziș, în mușchi sau în stratul superficial al solului.

Motivul appariției în sezonul rece pe copaci și în zăpadă

Aceste organisme mici sunt prezente pe tot parcursul anului, însă devin mai vizibile în sezonul rece. Cauza principală este contrastul puternic între culoarea lor închisă și zăpada albă. Factori precum umiditatea crescută, temperaturile moderate și solul fertil favorizează ieșirea lor la suprafață.

De obicei, le întâlnim pe scoarța copacilor, în crăpături, pe mușchi sau pe lemnul umed. Caută zone umbrite și umede și se hrănesc cu resturi vegetale, alge microscopice, mucegai sau ciuperci care se dezvoltă în mod natural pe scoarță.

Specialiștii explică faptul că termenul „purici de zăpadă” este folosit popular și se referă la mai multe specii de colembole. Cele observate pe arbori și în zăpada din Cluj fac parte din această grupă, fără a indica o specie specifică identificată în mod cert. De exemplu, Isotoma saltans este o specie de colembol adaptată la frig, frecvent întâlnită pe zăpadă în perioadele de dezgheț.

„Acești purici nu reprezintă un pericol pentru oameni, nici nu pătrund în habitatul uman. Dimpotrivă, sunt beneficii ecosystemsului, contribuind la descompunerea resturilor vegetale, iar prezența lor indică un sol fertil”, a adăugat profesorul Teodora Florian. Prin activitatea lor, colembolele susțin descompunerea materiei organice și mențin sănătatea ecosistemului forestier.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *