Click Stiri

Abordarea consumului de substanțe interzise a devenit o problemă stringentă. Preocupări majore ridică vârsta la care tinerii se confruntă cu această problemă, primul contact având loc, în multe situații, la 12-13 ani. Elevii și studenții afectați riscă efecte grave, inclusiv deces, din cauza supradozelor, chiar și atunci când solicită asistență medicală. Influența anturajului, lipsa sprijinului familiei, a școlii și a statului, extinderea traficului și a dealerilor preocupați doar de profit, contribuie la perpetuarea acestui fenomen, care adesea conduce la efecte devastatoare, chiar fatale.

Tragedia care a cuprins, în 2023, comunitatea prin faptul că Vlad Pascu, sub influența substanțelor interzise, a provocat moartea a doi tineri, împreună cu cazul decesului lui Rareș Ion, prieten al lui Pascu, demonstrează clar necesitatea unei dezbateri profunde asupra consecințelor devastatoare ale substanțelor psihoactive.

• Rareș avea 20 de ani și se droga din adolescență, fapt cunoscut de personalul medical, din cauza numeroaselor sale internări.
• În data de 15 aprilie 2025, Rareș a fost găsit inconștient, fiind scos din locuința dealerului Tudor Duma (cunoscut ca Maru) și transportat de urgență la Spitalul de Urgență Floreasca din București.
• Rareș a stat la spital câteva ore, după care a părăsit instituția, semnând un document prin care refuza internarea. Câteva ore mai târziu, a decedat acasă.
• Această tragedie a declanșat două investigații: una la Parchetul Tribunalului București și alta la DIICOT, care au dus la arestarea dealerului Maru pentru 30 de zile.

Substanțele interzise distrug vieți, fie treptat, fie rapid. Un medic cu experiență vastă în tratamentul persoanelor care se confruntă cu dependențele poate oferi informații esențiale în acest domeniu.

Profesorul dr. Radu Țincu, medic primar toxicolog și șef al Secției Clinice ATI II din Spitalul Clinic de Urgență București, a analizat cazul lui Rareș Ion, concentrându-se asupra luptei cu dependențele, pornind chiar de la consumul inițial de marijuana.

Rareș a suferit un stop cardiac după consumul de substanțe interzise într-un garaj. În loc să cheme imediat ajutorul, persoana care i-a fost prieten a transmis imagini din timpul incidentului pe platformele de social media, fapt ce a creat implicare directă din partea unor persoane.

În timp ce transmiterea live a imaginii lui Rareș nemişcat pe internet, 300 de persoane urmăreau evenimentul. Unele i-au transmis dealerului să apeleze serviciile de urgență. În cele din urmă, Rareș a fost transportat la spital, iar ulterior, conștient și refuzând internarea la spital.

”Dependența de substanțe psihoactive se manifestă și prin depresie”

Ce motive stau în spatele refuzului internarelor în astfel de cazuri? Medicul Radu Țincu explică că această situație nu este izolată și că mulți se opun internării chiar și atunci când sunt internați în spital pentru tratament.

„În general, majoritatea persoanelor care se confruntă cu dependența de droguri, sunt reticente la internare. Refuză, de multe ori, să apeleze la ambulanță sau la îngrijiri medicale mai avansate, considerând că pot face față la situație acasă. Sunt reticente la tratarea în spital, unde se inițiază terapia de dezintoxicare, deoarece adesea nu înțeleg riscurile.”

Am văzut în timp pe Rareș. Din păcate, nu pot dezvălui foarte multe detalii legate de starea lui, fără acordul familiei.

Pacienții care apelează la noi de obicei spun: «Nu sunt dependent, doresc doar informaţii legate de riscuri pe termen lung și de posibilitatea unui tratament». Adesea, nu conștientizează că deja au dezvoltat dependență. Această lipsă de informare despre pericolele utilizării substanțelor psihoactive este evidentă.

Am tratat cazuri de tineri care au consumat amfetamine, speriați de efecte neplăcute, chiar dacă nu s-au documentat asupra riscurilor asociate.

Consider că o problemă majoră este lipsa educației medicale. Mulți pacienți nu pot evalua severitatea dependenței. Înțelegerea dependenței presupune o evaluare a celor două aspecte: psihologic și fizic. Spre exemplu, după o cafea ne simțim mai bine. Ne induce o satisfacție, și acest lucru ne poate determina la fel de repede să ne dorim mai multă cafea.

În opinia mea, dependența psihică poate apărea după prima utilizare a unei substanțe. Simțind o senzație plăcută, mulți se simt atrași de acest sentiment de euforie, iar sentimentul de „bunăstare” este greu de rezistat. S-a observat, de asemenea, că cei cu dependențe cronice au în cele mai multe cazuri stări depresive.

Depresia este adesea un factor în cazul persoanelor cu probleme de dependență. Dorința de o cale de rezolvare a problemelor prin substanțe interzise se transformă în deznoda mânt nefavorabil. Cei interesați de substanțe interzise pot experimenta un sentiment de regret sau tristețe atunci când devin dependenți.

În cele din urmă, utilizatorii își dau seama de efectele negative ale consumului. Acest lucru le poate genera tulburări depresive, tentative de suicid și dificultăți de adaptare în societate. Societatea tinde să stigmatizeze dependența, ceea ce agravează problema și îi împinge pe dependenți într-un consum continuu.

„Reacțiile toxice pot avea o componentă genetică”

Analizele toxicologice efectuate în cazul lui Rareș Ion au evidențiat prezența benzodiazepinelor, metadona, canabinoizi, benzodiazepine, metadonă, tramadol, canabinoizi, 6-MAM și alfa PVP (cunoscut și sub denumirea de „drogul zombie”) în probele de sânge și urină.

Un astfel de cocktail de substanțe ar fi putut fi cauza decesului?

“Sigur că da. Combinația diversificată de substanțe interzise, o caracteristică a acestor cazuri din România, creează o interacțiune puternică între ele. Atunci când organismul se obișnuiește cu o substanță, e necesară creșterea dozelor pentru a obține efectul dorit.”

În studiile medicale ale pacienților, în ultimii ani, au fost găsite adesea combinații de patru până la opt substanțe, în același timp.

Combinarea substanțelor conduce la risc de sinergism farmacologic, o potențare a efectelor. Metadona și tramadol sunt opioide care pot conduce la disfuncții respiratorii și stop respirator.

Este regretabil că mulți pacienți combină droguri interzise cu medicamente sau alcool, contribuind la reacții imprevizibile.

Combinațiile pot schimba în mod dramatic farmacocinetica și pot crea interacțiuni care generează reacții adverse necunoscute anterior.

Acest cocktail toxic generează probleme severe. Afectarea sistemului nervos central de către substanțele utilizate poate conduce la comă. O comă profundă poate genera stop respirator, sau aspirarea conținutului gastric în plămâni, rezultând asfixiere.

• Stopul respirator apare din cauza afectării centrului respirator
• Aspirația conținutului gastric, datorată unei stări de inconștiență, cauzează asfixiere.

De asemenea, unele substanțe pot afecta negativ sistemul cardiac, ducând la stop cardiac.

Utilizarea amfetaminelor pentru „distracție” poate, la rândul ei, accelera bătăile inimii, modificând activitatea electrică a inimii într-un mod imprevizibil, prin vulnerabilități genetice despre care nu avem informații suficiente.

În concluzie, cocktail-urile de substanțe intoxicante conduc la reacții individuale și imprevizibile. Factorii genetici influențează metabolismul și reacțiile la diferite substanțe.

Întrebat dacă Rareș putea fi salvat, dacă ar fi fost ținut mai mult timp la spital, Radu Țincu a răspuns: „Este dificil să ofer un răspuns concret, în absența informațiilor despre perioada între părăsirea spitalului și deces”.

„Combaterea consumului de droguri necesită efort comun”

În România, consumul de substanțe interzise afectează în mod specific tinerii. Anterior, existau inițiative de prevenire, evaluare și consiliere a consumului de droguri la nivel național, oferind ajutor și asistență integrată, inclusiv monitorizare și consiliere la nivel local.

Desființarea Agenției Naționale Antidrog a generat disfuncționalități, iar noua structură nu a fost implementată complet.

„Consumul de substanțe interzise necesită o abordare multidisciplinară, implicând mai multe ministere, nu doar sănătate. Important este prevenirea și tratarea efectelor nocive asupra sănătății. ”

„Sunt necesare programe de reabilitare pe termen lung”

Combaterea traficului implică eforturi comune ale autorităților.

Medicul Țincu subliniază necesitatea unei abordări pe termen lung, prin programe de reabilitare a persoanelor afectate.

„Salvăm persoanele cu supradoze, în câteva zile, o săptămână sau zece. Le trimitem la centre de dezintoxicare pentru câteva săptămâni. Totuși, aceasta nu este suficientă.”

Programele de reabilitare a persoanelor care suferă de dependențe de substanțe interzise sunt esențiale pentru prevenirea recidivei și sunt necesare programe de stabilizare a efectelor dependenței. Din păcate, lipsa datelor cantitative precise despre dependenți din România obstrucționează alocarea adecvată a resurselor pentru proiecte de reabilitare.

„Accesul la testarea antidrog ar trebui facilitat”

Testările antidrog pentru elevi sunt subiect de dezbatere, cu argumente pro și contra.

Un medic implicat în lupta împotriva consumului de substanțe interzise explică.

„Este important ca testarea antidrog să fie accesibilă atunci când părinții au suspiciuni. În prezent, aceasta este disponibilă doar în contextele medicației sau pentru persoane cu supradoze. ”

Din păcate, așteptarea supradozelor pentru testare este riscantă, deoarece poate fi fatală.

Multe țări au teste antidrog obligatorii pentru profesiile care necesită responsabilitate și conștientizare.

Până la implementarea unor teste obligatorii, testarea gratuită în situații cu suspiciuni rezonabile ar trebui implementată.

„Testarea apelor reziduale, un instrument pentru evaluarea fenomenului”

Unul dintre aspectele complexe este locul de drogare, cum ar fi toaletele școlare. Locuri care nu permit o intervenție directă din partea autorităților.

Soluțiile propuse de medicul Radu Țincu pot ajuta profesorii, elevii și părinții în combatere drogurilor.

„O soluție ar fi testarea apelor reziduale pentru monitorizarea substanțelor interzise în mediile școlare. ”

Societatea trebuie să înțeleagă dependențele ca boli, nu defațări morale, la fel ca alte probleme medicale.

Programe educaționale pentru cadrele didactice, legate de recunoașterea factorilor de risc ai dependențelor sunt necesare.

Colaborarea mai strânsă cu medicii și psihologii școlari poate identifica și aborda probleme psiho-emoționale care pot duce la consumul de substanțe interzise.

Se recomandă implicarea părinților pentru recunoașterea aspectelor ce ar putea genera consumul de substante.

Substanțele interzise oferă uneori o modalitate temporară de a rezolva probleme sau de a gestiona emoțiile.

Însă, din pacate, majoritatea problemelor adolescenților sunt legate de contextul familial.

Educația despre riscurile consumului de substanțe interzise și consecințele dependenței ar trebui introdusă în curricula școlară.