Întârzierile în realizarea plăţilor au un impact negativ asupra companiilor, reducând lichidităţile, împiedicând creşterea economică şi diminuând rezilienţa financiară. De asemenea, aceste întârzieri limitează posibilitatea firmelor de a implementa practici sustenabile și de a adopta inovaţii digitale. În contextul economic actual, întreprinderile, în special microîntreprinderile, depind de efectuarea regulată a plăţilor pentru a-şi menţine funcţionarea şi pentru a-şi plăti angajaţii.
Articolul 4 din Directiva 2011/7/UE impune autorităţilor publice obligaţia de a achita facturile în termen de 30 de zile sau de 60 de zile în cazul instituţiilor care oferă servicii medicale. În conformitate cu această directivă, autorităţile sunt obligate să plătească la timp furnizorii, stabilind un exemplu pozitiv în combaterea întârzierilor de plată din sectorul privat.
Comisia europeană a emis un aviz motivat suplimentar din cauza întârzierilor persistente și sistematice în efectuarea plăţilor de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate către farmacii pentru medicamentele eliberate în cadrul programului naţional de sănătate.
Conform datelor comunicate de autorităţile române, pentru cel puţin trei din cele nouă categorii, plăţile către farmacii se realizează, în medie, în intervalul de 65 până la 73 de zile, astfel depăşind termenul legal de 60 de zile.
Dat fiind faptul că aceste informaţii au fost comunicate abia în etapa de răspuns la avizul motivat, Comisia a considerat necesar să emită o notificare suplimentară, pentru ca aceste date să poată fi evaluate oficial și pentru a stabili eventuale măsuri ulterioare. Aceasta se datorează cerinţelor procedurale legate de constatarea neconformităţii cu obligaţiile.)
România dispune acum de două luni pentru a răspunde preocupărilor formulate de Comisie. În caz contrar, instituţia poate decide sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind situaţia țării.
Lasă un răspuns