Congresul american a publicat un raport în care critică modul în care platformele de socializare au fost verificate și manipulate în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, atât în SUA, cât și în alte state din Uniunea Europeană. Raportul critică dur „pseudosavanții dezinformatori” și sugerează că anumite măsuri au fost folosite pentru propagandă politică și cenzură.
Raportul și reacțiile Congresului SUA
Raportul, prezentat în formă de draft, face o analiză ironică asupra modului în care specialiști în manipularea informațiilor au abordat verificarea conținutului online. În document se spune că acești autori au devenit „pseudosavanți dezinformatori”, acuzându-i că și-au folosit influența pentru interese politice.
Comisia americană remarcă „mecanismele” folosite pentru a justifica cenzura conținutului politic în perioade electorale. În capturile atașate la raport se evidențiază modul în care aceste acțiuni au fost percepute ca fiind instrumente de propagandă și control al opiniei publice.
Implicații în Europa și în România
Raportul notează că măsurile anunțate drept combătare a dezinformării au avut efecte negative asupra proceselor democratice. În contextul European, se menționează că această schemă a fost utilizată și în state precum Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova.
Bruxelles-ul ar fi activat, conform raportului, sisteme de răspuns rapid înaintea alegerile importante, cerând platformelor online eliminarea sau limitarea unor postări considerate „problematic”. Aceste măsuri vizau conținut politic, inclusiv critici la adresa guvernelor sau anumite candidaturi.
Reacții și controverse
Reacția oficială a Comisiei Europene a fost de respingere a acuzațiilor. Bruxelles-ul a declarat că „acuzațiile de cenzură sunt absurde”, infirmând implicarea directă în influențarea alegerilor din România sau alte state.
Autorii raportului american susțin că aceste intervenții au avut consecințe directe asupra dezbaterii publice și asupra competiției electorale, dar oficialii europeni neagă orice ingerință în procesul electoral.
Contextul românesc și declarațiile autorităților
În România, narativele oficiale pun accent pe ideea că țara a fost „scăpată din joc” de către influențe externe, precum rușii, în timp ce americanii acuză europenii de intervenție. O comisie a deputaților români intenționează să afle adevărul asupra acestor acuzații și implicări.
România nu a fost singură în această situație. Raportul indică că similar cu alte state europene, și în România s-au aplicat măsuri de limitare a conținutului politic în cadrul platformelor sociale, la presiunea Bruxelles-ului.
Ce urmează?
Autorii documentului recomandă o analiză mai amplă privind modul în care aceste măsuri pot influența libertatea de exprimare și integritatea procesului electoral. În același timp, vom asista la reacțiile oficiale ale Uniunii Europene și ale instituțiilor românești.
Acuzațiile din raportul american privind influențarea alegerilor în România rămân subiect de dezbatere și cercetare, în timp ce oficialii europeni susții că măsurile au fost luate pentru protejarea integrității proceselor democratice fără intenții de cenzură.
Lasă un răspuns