Un proiect de rezoluție bipartizană în Congresul SUA urmărește limitarea puterilor de război ale președintelui, presupunând că orice intervenție militară în Iran trebuie aprobată de legislativ înainte de a fi declanșată. Demersul intern are loc pe fondul intensificării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu și al avertismentelor din partea administrației Trump privind obstacolele în calea programului nuclear iranian.
Inițiativa legislativă și poziția Congresului
Rezoluția, propusă de parlamentarilor Democrats și Republicans Ro Khanna și Thomas Massie, are ca scop reducerea prerogativelor președintelui în decizii de război. Aceasta prevede că, înainte de orice acțiune militară împotriva Iranului, administrația trebuie să ceară aprobarea explicită a Congresului.
Se intenționează ca, odată reluate activitățile legislative, săptămâna viitoare, să fie supusă votului în Camera Reprezentanților, unde liderii democrați susțin această inițiativă. Inițiativa urmărește să limiteze posibilitatea ca președintele să inițieze unilateral operațiuni armate.
Contextul juridic și practic din SUA
Constituția Statelor Unite atribuie exclusiv Congresului dreptul de a declara război. În ultimele decenii, însă, mai mulți președinți au menținut intervenții militare fără formalități legale, invocând prerogativele executive. Rezoluția actuală vizează să aducă aceste decizii sub control parlamentar explicit.
Leaders democrați, conduși de Hakeem Jeffries, afirmă că legislația va forța o dezbatere în Camera Reprezentanților asupra unei rezoluții bipartizane, pentru a asigura transparența și controlul legislativ asupra acțiunilor militare.
Reacții și poziții în dezbatere
Democrații condamnă regimul de la Teheran, descris drept „brutal și destabilizator”, amintind de „uciderea a mii de protestatari”. Totuși, aceștia avertizează asupra eventualelor consecințe grave ale unei intervenții militare.
Ei afirmă că pornirea unui război în Orientul Mijlociu, fără o situație clară și o evaluare a riscurilor, este o decizie iresponsabilă. Rezoluția nu blochează acțiuni defensive în caz de atac direct, însă limitează intervențiile preventive sau majore fără dezbatere și vot legislativ.
Divizare în Congres
Nu toți legislatorii susțin inițiativa. Doi membri, un republican și o democrat, au criticat-o, invocând pericolul programelor nucleare și balistice ale Iranului.
Ei susțin că rolul constituțional al Congresului trebuie respectat, dar consideră că rezoluția restricționează capacitatea de răspuns rapid la amenințări, ceea ce poate fi periculos în contextul geopolitic actual.
Diplomatie și negocieri
În paralel, Washingtonul continuă negocierile cu Teheranul privind programul nuclear. La Geneva, s-a desfășurat o nouă rundă de discuții, iar ministrul de externe al Omanului a conferit că există „progrese semnificative”.
Discuțiile tehnice vor continua săptămâna viitoare la Viena, în contextul în care președintele Trump a declarat, în discursul anual în fața Congresului, că preferă o soluție diplomatică, dar nu exclude opțiunea militară.
El a afirmat că Statele Unite nu vor permite neo-operatorului terorist să obțină arme nucleare.
Acțiunile din Washington pot avea repercusiuni asupra piețelor energetice și a stabilității în regiunea Orientului Mijlociu, cu efecte directe și asupra Europei. Votul din Camera Reprezentanților va fi un test pentru majoritatea de a echilibra autoritatea executivă și riscurile geopolitice, într-un context de tensiune internațională crescută.
Lasă un răspuns