Un gest aparent administrativ a generat o reacție intensă în Olanda, unde, la un cimitir militar american din sudul țării, două panouri ce ilustrau contribuția soldaților afro-americani la eliberarea Europei de sub dominația nazistă au fost demontate.
Dezminterea a stârnit nemulțumirea autorităților locale, a familiilor militarilor și a comunității care se ocupă de întreținerea mormintelor.
Cimitirul se află în Margraten, aproape de granița cu Belgia și Germania, și găzduiește aproximativ 8.300 de veterani americani. Panourile au fost eliminate din centrul pentru vizitatori în primăvară, de către Comisia pentru Monuments de Război American (ABMC), agenție guvernamentală americană responsabilă cu administrarea memorialelor militare din afara teritoriului Statelor Unite.
Decizia a fost luată după ce președintele american Donald Trump a emis o serie de ordine executive pentru suspendarea programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), afirmând că „America nu va mai fi woke”.
Îndepărtarea panourilor a fost efectuată fără comunicări oficiale, fapt ce a intensificat reacțiile negative.
Panourile demontate reliefau povești autentice
Unul dintre panouri relata despre George H. Pruitt, un soldat afro-american de 23 de ani, decedat în 1945 în încercarea de a-și salva un camarad de la înec.
Celălalt panou explica faptul că armata americană era segregată rasial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Aproximativ un milion de soldați afro-americani au servit în armata SUA pe perioada războiului, în unități separate, majoritatea în funcții logistice, dar și în misiuni de luptă.
O unitate formată exclusiv din soldați de culoare a săpat mii de morminte la Margraten în timpul iernii foametei din 1944–1945, o perioadă extrem de dificilă pentru Olanda ocupată de naziști.
Reacție fermă a comunității locale: „o parte esențială a istoriei care nu trebuie ștearsă”
Cor Linssen, în vârstă de 79 de ani, fiul unui soldat afro-american și al unei femei olandeze, este unul dintre cei care contestă hotărârea.
El afirmă că panourile reprezintă o parte fundamentală a istoriei și nu trebuie eliminate.
„La naștere, asistenta a crezut că am o problemă pentru că aveam pielea de altă culoare. Eu eram singurul elev de culoare din școală”, a povestit el.
„Aceasta este o istorie veridică. Panourile trebuie readuse la loc.”
Politicile DEI (Diversitate – Echitate – Incluziune) ale lui Trump
După luni de incertitudine, două publicații media — Jewish Telegraphic Agency și Dutch News — au publicat emailuri obținute prin legea americană a accesului la informații publice (Freedom of Information Act), care demonstrează că demontarea panourilor a fost influențată direct de politicile administrației Trump privind eliminarea inițiativelor DEI.
ABMC a declarat anterior că panoul despre segregare „nu se încadra în scopul memorialului”, iar panoul despre Pruitt a fost „rotit” și înlocuit cu altul dedicat unui soldat alb, Leslie Loveland, decedat în Germania în 1945 și înmormântat la Margraten.
Nemulțumirea autorităților și a comunității locale
Theo Bovens, senator olandez și președinte al fundației Black Liberators, a menționat că organizația sa nu a fost informată despre eliminarea panourilor și consideră „neobișnuit” faptul că acestea nu mai sunt incluse în misiunea memorialului, deși fuseseră instalate în 2024.
Atât administrația locală, cât și autoritatea provincială au cerut oficial reatașarea panourilor. O emisiune TV olandeză a recreat și a instalat temporar panourile în apropierea cimitirului, însă acestea au fost rapid demontate de autorități.
În prezent, fundația Black Liberators caută un loc permanent pentru un memorial dedicat soldaților afro-americani care au murit în lupta pentru eliberarea Olandei.
„O istorie pe cale de a fi uitată”
Linda Hervieux, autoarea volumului Forgotten, despre soldații afro-americani implicați în debarcarea din Normandia, afirmă că eliminarea panourilor urmează „un model istoric de ștergere a contribuției persoanelor de culoare din memoria națiunii”.
„Când soldații de culoare au ajuns în Europa, au fost pentru prima oară recunoscuți ca eroi. Oamenii îi respectau, îi acceptau — și în Olanda”, explică ea.
Pentru comunitatea din jurul Margraten, care de generații întreține și protejează mormintele soldaților americani, acest gest nu reprezintă doar o chestiune politică, ci o problemă de memorie, respect și adevăr istoric, relatează AP.
Lasă un răspuns