Click Stiri

În satul Doroțcaia, Republica Moldova, aflat pe malul stâng al Nistrului, o zonă marcată de lupte în anii 90, în timpul conflictului transnistrean, elevii moldoveni sunt obligați să traverseze granița pentru a avea acces la educație în limba română. În regiunea controlată de Chișinău, prezența militară este încă vizibilă.

Microbuze și autocare cu elevi din Transnistria, teritoriu aflat sub controlul militar al Federației Ruse, intră în Doroțcaia, localitate aflată sub jurisdicția Chișinăului. Între cele două zone există o așa-zisă vamă, cu prezența militară rusă. Copiii se deplasează aici pentru a urma cursuri în limba română.

După conflictul din 1992, care a dus la separarea zonei de la dreapta Nistrului de Republica Moldova, autoritățile secesioniste au interzis predarea în alfabet latin în școli. S-a impus alfabetul chirilic și limba rusă, o decizie care a dezamăgit profund părinții și profesorii locali.

Eleonora Cercavschi, profesoară de limba română

Eleonora Cercavschi, profesoară de limba și literatura română, a fost și directoare a Liceului Ștefan cel Mare din Grigoriopol.

În fața numeroaselor obstacole, nu am văzut altă cale decât să apăr limba, familia și națiunea. Nu am putut fi trădător.

După câțiva ani de dificultăți, profesoara a obținut o victorie importantă. Liceul pe care îl conducea, împreună cu elevii, s-a refugiat în școala din Doroțcaia, peste Nistru. De peste 20 de ani, generații de elevi și profesori fac zilnic un deplasare de 30 de kilometri pentru a învăța în limba română.

Cred că viitorul președinte al României trebuie să fie independent, să acționeze pentru dezvoltarea țării, siguranța și prosperitatea acesteia.