Economia României este prognozată să crească cu 1% în 2025 și cu 1,4% în 2026, față de anul actual, potrivit estimărilor FMI. Această creștere este considerată moderată, având în vedere măsurile de consolidare bugetară.
Conform Institutului Național de Statistică, PIB-ul României a înregistrat o expansiune reală de 0,3% în trimestrul al doilea al lui 2025, comparativ cu trimestrul al doilea al lui 2024. Se anticipează o accelerare a creșterii în a doua parte a anului.
Experții FMI subliniază necesitatea unor ajustări bugetare începând din 2027 pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu și a stabiliza nivelul datoriei publice la aproximativ 60%.
Pachetul de reforme 2025-2026, un pas important
În linii mari, FMI preconizează o expansiune economică treptată, susținută de consolidarea bugetară, vitală pentru gestionarea deficitului bugetar și a deficitului de balanță de plăți. Inflația va rămâne temporar ridicată, urmând să se încadreze în limitele tolerabile ale BNR până la sfârșitul lui 2026, potrivit prognozei FMI.
Referitor la politica bugetară, experții FMI apreciază recentul pachet de reforme pentru 2025-2026 ca un pas important. „O implementare completă a reformelor și măsuri suplimentare de ajustare fiscală în 2027, pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB, sunt esențiale pentru atingerea sustenabilității bugetare și macroeconomice”, se arată în comunicatul FMI.
În ceea ce privește politica monetară, FMI consideră că abordarea prudentă a BNR este adecvată. Reducerea dobânzilor ar trebui reluată doar când inflația prezintă o tendință fermă de scădere. O flexibilitate crescută a cursului de schimb pe termen mediu ar potența rezistența la șocuri externe.
Pentru politicile structurale, FMI consideră esențială promovarea reformelor structurale, inclusiv îmbunătățirea eficienței statului, pentru o utilizare optimă a fondurilor UE și susținerea creșterii economice în contextul ajustării bugetare necesare.
Concluziile complete ale FMI:
Agravarea deficitului bugetar și deteriorarea creșterii
Activitatea economică a fost moderată, în timp ce inflația a crescut recent considerabil din cauze temporare. Creșterea PIB-ului real a încetinit la 0,8% în 2024, consumul privat puternic (pe fondul creșterii robuste a salariilor) fiind compensat de contracția continuă a investițiilor. Impulsul de creștere a rămas slab în prima jumătate a lui 2025, incertitudinea având un impact negativ asupra încrederii economice. Inflația de bază a rămas ridicată la 7,9% (an/an) în august, influențată de inflația persistentă a serviciilor, datorată creșterii salariale moderate, dar încă puternice. Inflația generală a crescut considerabil la 9,9% (an/an) odată cu eliminarea plafonărilor la prețurile energiei electrice și creșterea TVA.
Deficitul bugetar și deficitul de balanță de plăți s-au accentuat din cauza deteriorării soldului bugetar. Deficitul bugetar a atins 8,7% din PIB (cash) în 2024, cauzat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, cu salariile din sectorul public și cu cheltuielile publice de capital finanțate intern. Deficitul bugetar crescut a amplificat deficitele de balanță de plăți, atingând 8,4% din PIB.
Se anticipează o creștere economică treptată, până la niveluri moderate, pe fondul consolidării bugetare. PIB-ul real este prognozat să crească cu 1,0% și, respectiv, cu 1,4% în 2025 și 2026. Accelerarea investițiilor finanțate de Next Generation EU ar contracara parțial moderarea consumului privat. Guvernul a implementat un amplu pachet de reforme fiscale, inclusiv măsuri pentru creșterea cotelor TVA și o înghețare continuă a salariilor și pensiilor din sectorul public.
Riscurile legate de perspective sunt înclinate către o scădere a creșterii și o creștere a inflației. O posibilă retrogradare a ratingului de credit suveran rămâne o preocupare datorită îngrijorărilor legate de executare a consolidării bugetare. O creștere mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali ar putea afecta fluxurile comerciale și de investiții directe. Pe de altă parte, o implementare consistentă a ajustărilor bugetare și a proiectelor de investiții europene ar putea îmbunătăți sentimentul investitorilor și ar putea reduce primele de risc.
Consolidarea sustenabilității bugetare
Readucerea durabilă a inflației la țintă
Protejarea stabilității sectorului financiar
Reforme structurale pentru stimularea potențialului de creștere
Articolul FMI estimează o creștere economică a României de 1% la finalul anului 2025, față de 2024. Concluziile misiunii FMI din septembrie sunt publicate de Mediafax.
Lasă un răspuns