Click Stiri

Analiză Mediafax

Partidul Social-Democrat consideră necesară o consolidare fiscală și bugetară, echitabilă și sustenabilă pe termen lung. În cadrul reuniunii de lucru de la Cotroceni, am demonstrat, folosind grafice, că modelul economic actual nu mai poate susține ritmul accelerat de convergență din ultimii 25 de ani. România a avut cea mai înaltă rată de convergență printre țările europene după aderarea la UE.

Am argumentat pentru președintele României și pentru colegii din celelalte partide că o tranziție către un nou model de dezvoltare necesită introducerea unui impozit progresiv (o măsură structurată de creștere a veniturilor, menită să reducă decalajele sociale și polarizarea economică), o rată mai mare de ocupare, investiții în educație, cercetare-dezvoltare-inovare, modernizarea cadrului instituțional și programe de stimulare pentru sectoare cu valoare adăugată ridicată – bazate pe tehnologie și orientate spre export. Această schimbare de la o economie dependentă de factori externi la una bazată pe inovație necesită investiții în tehnologie și resurse umane și o reformă fiscală transparentă. Necesitățile României de dezvoltare nu mai pot fi satisfăcute de un regim fiscal bazat pe o cotă unică, specifică unor economii mai mici.

Spre deosebire de propagandele interne, instituțiile prestigioase (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și OECD) arată că modelul exotic al cotei unice și-a epuizat potențialul de creștere și blochează dezvoltarea României, printr-o capcană a venitului mediu și stagflație.

Am susținut că negocierile din grupul tehnic ar trebui să fie total transparente, chiar dacă au existat opinii diverse, argumentate. În lipsa acestei transparențe, voi prezenta în analizele viitoare cele mai relevante puncte de vedere ale grupului nostru, detaliind argumentele noastre pentru cei care ne-au însărcinat să analizăm aceste probleme: alegătorii social-democrați și reprezentanții lor politici.

Argumente

Astăzi, voi prezenta motivele pentru care ne-am opus creșterii TVA general și anumitor cote de TVA redus, propunând, în schimb, cu același impact asupra bugetului, un impozit diferențiat echitabil până în decembrie 2025 și impozitul progresiv cu globalizarea veniturilor din 2026.

1. O consolidare bugetară echitabilă, cu o povară fiscală mai mare asupra celor cu capacități financiare mai mari și mai mică pentru cei vulnerabili, este esențială pentru succes. Creșterea TVA generală, mai ales la produsele de bază, va afecta disproportionat persoanele cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, o povară mai mare pentru cei cu o pondere mai mare de consum la alimente, medicamente și utilități.

2. Creșterea TVA va avea un impact inflaționist puternic, ducând la o scădere consistentă a puterii de cumpărare. Îngrijorător, acest impact ar putea fi de 2,8-3 puncte procentuale suplimentare la inflație, agravând situația românilor, mai ales a celor vulnerabili. În contextul liberalizării prețurilor la energie și al creșterii accizelor la combustibil, este posibilă o inflație de 10-12%. Măsura va reduce veniturile pensionarilor, bugetarilor și a altor categorii de lucrători. Aceasta ar putea genera o spirală inflaționară.”

3. O creștere a TVA va avea un impact contractiv asupra economiei, cu o potențială scădere a PIB-ului între 0,4% și 0,9%. Un calcul simplu al impactului bugetar nu este suficient, necesită corecții. Această reducere a activității economice ar putea duce la o scădere a veniturilor bugetare. Măsura va afecta negativ competitivitatea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri.

4. Pensionarii din România vor suporta o povară fiscală mai mare ca urmare a creșterii TVA în comparație cu persoanele de vârsta medie și tineri. Eurostat arată că contribuția la TVA este de 17,5% (65-74 ani) și 19,4% (>75 ani) față de 9,1-9,8% pentru cei sub 54 de ani.

5. Familiile cu venituri mici vor suporta o povară mai mare decât cele cu venituri mari. Eurostat arată că cele mai sărace 40% din familii vor suporta o povară de 3-4 ori mai mare comparativ cu cele mai bogate 40%.

6. Datele arată că cota redusă la alimente, medicamente și cărți ar trebui să rămână la 5%. Creșterea la 11% va plasa România printre țările cu cote ridicate la aceste produse, comparativ cu practicile din UE. Un program de sprijin pentru edituri și librării este extrem de important pentru dezvoltarea culturală și educațională.

7. În locul creșterii TVA, un impozit progresiv cu două cote în locul cel prezent (de exemplu, 10 % până la un anumit plafon și 20% peste el) ar avea un impact inflaționist și contractiv semnificativ mai mic. Modelul fiscal propus se apropie de practicile statelor dezvoltate, spre deosebire de cota unică a României, Bulgariei, Ungariei și Estoniei.

Această abordare ar fi o soluție echitabilă pentru creșterea veniturilor bugetare, reducerea inegalităților și crearea unui cadru fiscal sustenabil pe termen lung, esențial pentru finanțarea sănătății, apărării, educației și infrastructurii. Nu este o respingere a creșterii TVA, ci o propunere alternativă argumentată.