România a primit cea de-a doua alocare ca mărime din cadrul Programului european SAFE, în valoare de peste 16,6 miliarde euro. Pentru a valorifica această finanțare, este necesară accelerarea proceselor de selecție a companiilor contractate pentru implementarea proiectelor, cu termen limită până la sfârșitul anului 2030.
Conform cadrului stabilit, fondurile prin credite cu dobândă foarte redusă, de 3%, vor susține modernizarea forțelor armate și infrastructura asociată – 9,53 miliarde euro, pentru proiecte duale gestionate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum cele doua secțiuni ale Autostrăzii Moldova: Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, în valoare de 4,2 miliarde euro, și pentru Ministerul de Interne și celelalte structuri de apărare națională, în sumă de 2,8 miliarde euro.
Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a detaliat, luni, la conferința de presă, criteriile pentru atribuirea contractelor.
De exemplu, sunt 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, totalizând 9,53 miliarde euro. Dintre acestea, zece includ achiziții comune cu alte state, iar celelalte 11 sunt proiecte inițiate exclusiv de România, a precizat ministrul Apărării, Radu Miruță.
„Finanțarea este disponibilă doar dacă se și pot cheltui banii”
Mihai Jurca a explicat procesul în cazul în care mai mulți participanți concurează pentru același segment din fondurile SAFE, evidențiind criteriile de atribuire.
„Există două componente: eligibilitatea, stabilită de Comisia Europeană, și apoi criteriile operaționale și de cooperare industrială sau de producție în România. Termenul de livrare reprezintă un factor crucial; finanțarea este acordată doar dacă fondurile pot fi cheltuite efectiv, iar ideal ar fi să realizăm acest lucru până în 2030. Toate aceste aspecte formează un profil de eligibilitate, iar odată stabilit, putem răspunde mai precis la întrebarea despre procedură”, a declarat Mihai Jurca.
Șeful Cancelariei prim-ministrului a spus că se lucrează la o platformă transparentă pentru potențialii ofertanți.
„Se dezvoltă o platformă online pentru a afișa public toate programele și contractele semnate, astfel încât companiile românești să își poată înscrie disponibilitatea, după o etapă de certificare sau verificare, facilitând accesul rapid la furnizori locali pentru echipamentele sau proiectele respective. Procesul necesită încă anumite pași, însă scopul este de a stimula producția în România”, a subliniat Mihai Jurca.
Importanța atragerii de fonduri pentru dezvoltarea industriei din România
În contextul întrebărilor despre punctaj, șeful Cancelariei premierului a evidențiat că procentul de fonduri atrase reprezintă o componentă importantă, dar nu singura, în analiza eligibilității.
„Nu există un punctaj uniform; criteriile sunt stabilite de legislația europeană și națională, inclusiv prin Ordonanța 62. Procentul fondurilor atrase în România este o componentă a evaluării, dar prioritar este dezvoltarea industrială, respectarea termenelor de livrare și respectarea criteriilor de eligibilitate”, a afirmat Mihai Jurca.
Potrivit oficialului, contractele nesepționate până la termenul limită nu vor fi semnate sau finanțate, iar sumele neutilizate până în 2030 vor rămâne nevărsate din credit.
Contractul pentru navele de patrulare DAMEN
Despre achiziția a două nave de patrulare maritime în valoare de 700 milioane euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul variază în funcție de dotări.
El a adăugat că prețul prevăzut este influențat de specificațiile tehnice solicitate de Ministerul Apărării.
„Prețul este determinat de dotările navei. Sunt criterii legate de lungime, lățime, tonaj, radare, tehnologii de tragere, toate influențate de opțiuni și costuri”, a precizat ministrul.
Întrebat despre posibilitatea implicării șantierului naval din Mangalia, aflat momentan în insolvență, ministrul a menționat că nu se consideră eligibile complicatiile, ci capacitatea de producție a companiei.
„Prioritatea este ca șantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în proiecte de fabricare a componentelor navale”, a declarat Radu Miruță.
De asemenea, a fost întrebat dacă navele vor fi construite în România, iar ministrul a spus că decizia va fi luată în urma stabilirii unor criterii de operare și localizare, fără a confirma sau infirma producția în șantierul din Galați.
„Nu se va semna contractul cu un șantier doar pe bază de cod fiscal; se vor stabili criterii operaționale și de localizare înainte de decizie”, a menționat Radu Miruță.
Avantajele programului SAFE
Pentru accesarea finanțării de către România în cadrul Instrumentului SAFE, s-a elaborat Planul național de investiții în industria de apărare europeană, aprobat în 2025 în cadrul reuniunii GLI SAFE.
„Obiectivul principal este dezvoltarea industriei românești de apărare”, a spus Mihai Jurca.
Conform datelor oficiale, prin implementarea SAFE, Uniunea Europeană a instituit un nou mecanism de sprijin financiar, garantat din fonduri comunitare, pentru statelor membre care doresc să investească în industria de apărare, prin achiziții publice comune axate pe capabilități militare prioritare și infrastructură de uz dual.
Valoarea totală a sprijinului financiar din partea UE prin SAFE este de 150 miliarde euro, destinată finanțării investițiilor în infrastructură și tehnologie de apărare europeană, pentru dezvoltarea capacităților industriale și reducerea breșelor existente în domeniu.
Finanțarea SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030, cu împrumuturi pe termen lung, până la 45 de ani, și perioadă de grație de 10 ani, cu o dobândă de maximum 3%. România va începe rambursările după 2035, pe parcursul a 30 de ani.
Condiția principală pentru accesarea fondurilor SAFE este realizarea achizițiilor publice în colaborare cu cel puțin un alt stat participant (UE, SEE-AELS sau Ucraina).
În condiții speciale, SAFE permite achiziții individuale, doar pentru contracte încheiate până în mai 2026, și cu cel puțin 65% componente provenite din statele participante pentru produsul final.
Lasă un răspuns