Lipsa de forță de muncă din Japonia determină o reformă a sistemului de asigurări sociale.
Se anticipează că, vineri, autoritățile vor adopta o legislație care va obliga angajații cu program parțial să contribuie la pensii și asigurări de sănătate. Această modificare urmărește reducerea scutirilor actuale, considerate un obstacol în calea avansării profesionale a femeilor.
Deși aceste reforme vizează atenuarea crizei actuale de forță de muncă, nu se preconizează eliminarea completă a unui sistem considerat de mulți neeficient și bazat pe așteptări sociale depășite, potrivit surselor internaționale.
„Din perspectiva economiei muncii, sistemul este irațional, restricționând oferta de forță de muncă feminină de înaltă calitate și limitând presiunea pentru creşterea salariilor”, afirmă Nobuko Nagase, profesor la Universitatea pentru femei Otsuma.
Penuria de forță de muncă în Japonia la niveluri record
Lipsa de specialiști în Japonia a atins cote maxime, afectând preponderent întreprinderile mici și medii, ca urmare a îmbătrânirii populației și a declinului demografic.
Companiile se confruntă cu dificultăți în completarea posturilor vacante cu angajați cu program redus, care doresc să își limiteze veniturile anuale sub anumite prag.
Asociația japoneză a directorilor de corporații a solicitat, recent, o reevaluare a sistemului.
„Recomandăm o revizuire urgentă a actualelor norme pentru a elimina caracterul discriminatoriu al sistemului, bazat pe idealul unei gospodine cu normă întreagă”, a declarat asociația.
Proiectul de lege și modificările preconizate
Modificările propuse de Ministerul Protecției Sociale implică integrarea în sistemul de asigurări a aproximativ 900.000 de femei cu program parțial, reducând astfel numărul persoanelor dependenți financiar de soții lor. Aproape totalitatea acestor persoane sunt femei.
Cu toate acestea, proiectul menține scutirile pentru soții dependenți, subliniind că modificări mai substanțiale cer o amplă dezbatere la nivel național și cercetări suplimentare.
„În ultimele reforme ale sistemului de pensii, nu am reușit să ajungem la un consens”, a declarat premierul Shigeru Ishiba în Parlamentul național. „Sunt implicați diferiți indivizi, nu doar gospodine cu normă întreagă, ci și persoane afectate de boală, îngrijirea copiilor sau alte responsabilități familiale”, a completat acesta.
Necesitatea unei adaptări la noile generații
Dezvoltarea sistemului de asistență socială, pentru a ține cont de evoluțiile demografice, este dezbătută încă din anul 2000. Atunci, familiile cu venituri duble au devenit deja mai numeroase decât cele cu casnice cu normă întreagă.
Echitatea sistemului a fost contestată, având în vedere că persoanele căsătorite cu lucrători independenți nu beneficiază de scutirea de taxe.
Cel mai mare sindicat japonez, Rengo, și organizațiile de afaceri solicită o reformă mai radicală, propunând eliminarea completă a sistemului de despendență financiară.
„Sistemul obstrucționează dezvoltarea profesională a femeilor și generează un decalaj salarial între sexe”, a declarat Rengo, care reunește 7 milioane de membri.
Tomoko Yoshino, prima femeie președintă a Rengo, a explicat că a susținut modificarea sistemului încă din anii `90, observând creșterea gospodăriilor cu venituri duble.
„În ciuda conștientizării nedreptății sistemului din rândul femeilor, problema nu a primit atenția cuvenită în dezbaterile publice, parțial din cauza reprezentării insuficiente a femeilor în structurile de decizie”, a adăugat aceasta.
Lasă un răspuns