Prețurile petrolului Brent au înregistrat o creștere semnificativă la începutul săptămânii, urcând peste 110 dolari pe baril, înainte de a se corecta la aproximativ 101 dolari, după anunțul președintelui Donald Trump că SUA vor amâna planul de a interveni militar împotriva infrastructurii energetice a Iranului. În ultimele 30 de zile, prețul petrolului a crescut cu 41%. Creșterea a fost impulsionată de închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, o cale navigabilă prin care tranzitează zilnic aproximativ 20% din petrolul mondial transportat pe mare, ceea ce a generat o criză de aprovizionare și temeri globale.
Impactul asupra pieței energetice și a infrastructurii
Atacurile asupra infrastructurii din regiune au avut un efect durabil asupra sectorului energetic. Pe 2 martie, QatarEnergy a oprit producția de GNL după un atac cu drone iraniene, afectând o întreagă piață globală dependentă de un sfert din livrările de gaze naturale lichefiate, majoritatea provenind din Qatar. Opinia experților indică faptul că cel puțin 40 de active energetice critice în nouă țări din Orientul Mijlociu au fost avariate grav sau foarte grav.
Această situație menține prețurile petrolului la nivele ridicate pentru o perioadă mai lungă, chiar dacă eventualitatea încheierii conflictului din Iran devine mai plauzibilă. Perturbările structurale, nu doar speculativitatea, contribuie la această dinamică, atacurile asupra rafinăriilor și depozitelor din Golf accentuând temerile de aprovizionare pe termen lung.
Reacția pieței aurului și a metalelor prețioase
Prețul aurului a avut o evoluție volatilă pe parcursul conflictului. La sfârșitul lunii februarie, în urma atacurilor care au soldat moartea Liderului Suprem al Iranului, prețul aurului a crescut cu 5,2%, atingând temporar 5.418 dolari pe uncie pe 2 martie. În preajma acestei situații geopolitice, J.P. Morgan a prognozat un nivel de 6.300 de dolari pentru aur până la finalul anului.
Ulterior, însă, prețul s-a prăbușit brusc, ajungând ieri la 4.135 dolari pe uncie, în scădere cu 15% față de începutul lunii. Argintul a avut o performanță mai slabă, înregistrând o scădere de aproape 20% în ultimele 30 de zile.
Impactul asupra pieței obligațiunilor și a valutei
Creșterea riscurilor politice a dus la majorarea randamentelor obligațiunilor de stat americane pe 10 ani, care au atins 4,421%, cel mai ridicat nivel din vara anului 2023. Aceasta a exercitat o presiune descendentă asupra pieței acțiunilor și a întărit moneda dolar, contribuind la devalorizarea activelor precum aurul.
Investitorii au început să-și încaseze profiturile din creșterea de peste 66% a aurului din anul precedent, accelerând vânzările rapide și ieșirile din fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri). Această dinamică temporară a eclipsat sprijinul oferit de achizițiile băncilor centrale, care au fost pilonul principal al creșterii prețului aurului pe termen lung.
Legătura dintre mărfuri și inflație
Toate cele trei mărfuri – petrol, aur și argint – sunt legate, în cerc vicios, de inflație. Creșterile prețurilor petrolului determină costuri mai mari în economie, ceea ce amână reducerea dobânzilor de către băncile centrale, sporind presiunea inflaționistică.
În această etapă, activele fără randament, precum aurul și argintul, devin mai puțin atractive într-un mediu cu dobânzi ridicate pentru o perioadă extinsă. Războiul din Iran accentuează această situație, creșterea petrolului alimentând inflația, ceea ce consolidează așteptările pentru menținerea ratelor dobânzilor ridicate.
Perspective și scenarii pentru următoarea perioadă
Durata conflictului va fi decisivă pentru evoluția piețelor. O rezolvare rapidă ar putea reseta prețul petrolului la valori apropiate de 65 de dolari, reducând presiunea inflaționistă și posibil declanșând un nou raliu al aurului. În schimb, un război prelungit menține petrolul peste 100 de dolari, păstrând inflația ridicată și menținând metalele prețioase într-un echilibru delicat.
La momentul actual, prețul petrolului Brent a scăzut cu peste 12% luni, ca răspuns la veștile privind amânarea intervenției militare, ceea ce sugerează o percepție mai optimistă din partea pieței. Însă investitorii rămân nervoși, iar orice schimbare a contextului geopolitic ar putea accentua volatilitatea.
Aceste dinamici indică o dependență majoră de evoluția conflictului și de măsurile diplomatice sau militare ce vor urma.
Lasă un răspuns