Alegerea pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, reprogramată pentru 21 iunie 2026, a generat tensiuni în contextul politic și geopolitic al Regiunii Autonome. Criza persistă după mai mult de un an, în condițiile în care legislația autnomiei și normele naționale rămân în conflict, iar procesul electoral este blocat.
Contextul actual al Găgăuziei
Găgăuzia reprezintă trei regiuni rurale cu un total de peste 100.000 de locuitori: Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat. Teritoriul acoperă 1.500 de km pătrați, fiind situat în stepa Bugeacului. Regiunea menține o dependență economică de finanțări de la Chișinău, UE, Turcia și România, fiind caracterizată prin dependenta de ajutor internațional și vestigii arhitectonice sovietice, precum statuile lui Lenin.
Găgăuzii își manifestă, în prezent, o orientare politică și culturală pro-rusă și pro-turcă. La referendumul din 20 octombrie 2024, 95% dintre alegători din regiune au votat împotriva aderării Moldovei la Uniunea Europeană.
Derularea și blocajul electoral
Inițial, alegerile pentru Adunarea Populară se planificau pentru 16 noiembrie 2025, ulterior fiind reprogramate pentru 22 martie 2026. Decizia de a le amâna a fost anulat de instanță, cauzând un blocaj administrativ.
Diferențele între legislația autnomiei și legislația națională sunt un obstacol major. În timp ce legislația găgăuză menționează „Comisie Electorală Centrală”, Codul electoral al Moldovei utilizează termenul „Consiliul Electoral Central”. Această diferență a condus la declarații de ilegalitate asupra unor decizii ale Adunării Populare, menținând organul electoral incomplet.
Chișinăul insistă asupra armonizării legislației, susținând că alegerea și organizarea alegerilor trebuie realizate conform cadrului național. Regiunea însă consideră că trebuie să aibă dreptul de a-și organiza alegerile independent, conform statutului special de autonomie.
Legislația a fost scrutinată de Curtea Constituțională la solicitarea Ministerului Justiției al Republicii Moldova, care a sesizat neconformitățile existente în prevederile privind aprobarea componenței organului electora al autonomiei.
Decizii și reacții
Deputății Adunării Populare a Găgăuziei au decis în 17 martie să stabilizeze data alegerilor pentru 21 iunie 2026, în ciuda opozitiei și propunerilor alternative. S-a aprobat și formarea unui nou organ electoral compus din nouă membri, desemnați de structurile autohtone, însă denumirea oficială a organului electoral central rămâne nedefinită, majoritatea aleșilor abținându-se de la vot.
Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a declarat deciziile Adunării Populare ilegale, invocând că acestea contravin legislației naționale și au fost adoptate fără autorizație legală.
Reacții din Rusia atribuie Chișinăului intenția de a desființa autonomia Găgăuziei, deputatul Dumei de Stat, Alena Arșinova, acuzând Guvernul de la Chișinău de încercări de centralizare a puterii și de numire a unor membri ai Parlamentului regional. Ea a susținut că aceste acțiuni împiedică alegerile legitime și exercitarea autorităților în regiune și a criticat politica Chișinăului drept un pretext pentru desființarea autonomiei.
Apeluri și implicări internaționale
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată pentru finanțarea ilegală a partidului Șor, a transmis un mesaj în care cere sprijinul Rusiei și Turciei pentru autonomia găgăuză. Într-o scrisoare adresată președintelui Vladimir Putin, Guțul cere sprijin ferm pentru statutul special al regiunii. De asemenea, ea a îndemnat Turcia să apere drepturile populației găgăuze, sugerând o susținere similară celei din trecut.
Guțul a contactat și președintele Donald Trump, cerând încetarea sprijinului pentru Maia Sandu, pe care o acuză de instaurarea unui „regim dictatorial” în Moldova. În trecut, ea a solicitat sprijin pentru menținerea autonomiei și a menționat evenimente istorice legate de formarea regiunii în timpul Războiului din 1906 și independența declarată în 1990.
În cadrul istoriei Găgăuziei, se amintește că această regiune a fost, pentru scurt timp în 1906, o republică autonomă de facto, iar în anii 1990, a fost declarată Republică Găgăuză independentă în cadrul URSS. De la începutul anilor ’90, a fost adoptată o legislație specială pentru autonomia Găgăuziei în cadrul Republicii Moldova, având propriul parlament și guvernator, dar fără a transfera integral atributii bugetare către statul central.
La recensământul din 2002, populația găgăuză din lume era de peste 300.000 de persoane. Comunitatea păstrează în principal identitatea etnică, iar legendele locului vorbește despre așezarea satului Vama Veche, fondată de găgăuzi în secolul al XIX-lea, și despre legenda „Ținutului Șerpilor”.
Autoritățile locale și diaspora găgăuză continuă să revendice dreptul la autonomie, în contextul tensiunilor generate de situația politică și disputele legale dintre Chișinău și Comrat.
Lasă un răspuns