Cristian Tudor Popescu a subliniat faptul că degradarea limbii române din mass-media reflectă, potrivit lui, un declin general al societății. În urma unei monitorizări de trei zile a posturilor de televiziune de știri, jurnalistul a identificat zeci de greșeli frecvente, pe care le-a detaliat într-un comentariu public.
Conturarea problemelor lingvistice din mass-media
Popescu afirmă că, în analizele sale, limbajul utilizat de persoanele publice din mass-media prezintă numeroase erori. El susține că aceste greșeli sunt frecvente și reflectă o problemă mai largă legată de nivelul de educație și de cultura lingvistică a celor care apar în fața camerelor de filmat.
În cele trei zile de observație, jurnalistul a constatat 27 de greșeli de limbă, urmate de o extindere a analizei. Vorbirea incorectă a devenit, astfel, un semnal vizibil pentru starea generală a comunicării publice.
Exemple concrete de greșeli invocate
Un aspect frecvent menționat de Popescu ține de utilizarea numerelor. El afirmă că expresii precum „la ora doisprezece” sau „timp de doisprezece minute” sunt incorecte. Forma corectă pentru aceste exemple este „la ora douăsprezece” și „douăsprezece minute”. În schimb, utilizarea lui „doisprezece lei” este considerată corectă.
Jurnalistul mai semnalează pronunțarea greșită a numelui actorului Victor Rebengiuc, despre care precizează că se pronunță „Rebengiuc” și nu „Rebenciuc”. În plus, el critică frecvent folosirea expresiei „ca și” în contexte în care ar fi mai corect „și”.
Popescu explică și utilizarea inadecvată a comparativului „ca”, pe care îl consideră greșit în formulări precum „e mai tare ca mine”. În loc de această formă, el indică utilizarea corectă a „decât” pentru comparații de superioritate și susține că pentru egalitate ar trebui folosită construcția „la fel de tare ca”.
Un alt exemplu semnalat este utilizarea greșită a expresiei „ca și” pentru comparații. El precizează că această formulare introduce o comparație între două entități și nu trebuie folosită dacă se dorește exprimarea egalității sau superiorității.
De asemenea, Popescu critică formulări precum „e mai tare ca mine”, considerând că „ca” exprimă egalitatea, nu superioritatea. El recomandă structuri precum „e mai tare decât mine” pentru a exprima superioritatea.
Un alt aspect menționat vizează confuzia între „decât” și „doar” sau „numai”. În propoziții afirmative, el recomandă utilizarea acestor cuvinte în locul lui „decât”, pentru a evita greșelile frecvente.
Popescu face referire și la greșeli de ortografie, precum „deșcins” în loc de „descins” și la pronunția greșită a unor cuvinte, precum „trafic” și „compli ce”. El insistă asupra corectitudinii acestor forme și semnalează o epidemie de pronunții incorecte.
Alte exemple de formulări considerate greșite
Printre însemnări, jurnalistul enumeră și expresii precum „nici într-un fel” în loc de „nicidecum”, și formulări precum: „mulțumesc de invitație” în loc de „mulțumesc pentru invitație”. De asemenea, el critică structura „măsura care am luat-o”, recomandând utilizarea prepoziției „pe” în formularea corectă.
El mai menționează deformări ale termenului „miza plas”, precum „mezamplas” sau „mezamplast” și greșeli de ortografie cum ar fi „abea acum” în loc de „abia acum”. La nivel de expresii, recomandă corectarea formulării „internat pe secție” în „internat în secție”.
Concluzia lui Popescu este că aceste greșeli frecvente din media indică o lipsă de respect pentru limba română și o scădere a nivelului de educație cu impact asupra comunicării publice.
Lasă un răspuns