Clienții neatenți la achiziții riscă să fie înșelați. Producătorii devin tot mai inventivi în micșorarea cantităților la prețuri similare. Produsele sunt vândute uneori în porții, ambalajele cu detergenți sunt din ce în ce mai puțin pline, iar ingredientele unor produse au o calitate inferioară.
Pachetele de unt nu mai conțin 200 de grame, așa cum eram obișnuiți. Noul conținut nu este afișat pe față, ci pe spate, unde este indicat „ambalajul conține 18 porții de câte 10 grame”.
Vorbim despre un fenomen din ce în ce mai răspândit, denumit shrinkflation. Dacă analizăm catalogul unui supermarket din 2019, observăm diferențe semnificative în gramaje și prețuri. De exemplu, o folie cu salam a pierdut 30 de grame, în timp ce prețul a crescut cu 35% față de acum cinci ani.
Și la detergenți observăm ambalaje din ce în ce mai mari, dar cantități tot mai mici. În cazurile în care cantitatea a rămas similară, calitatea ingredientelor s-a deteriorat. Unii producători au optat pentru ingrediente mai ieftine pentru a nu crește excesiv prețul produsului finit. Această practică a determinat consumatorii să acorde mai multă atenție etichetelor produselor.
Statisticile din 2024 arată o reducere medie a cantităților produselor cu 16%.
Impactul inflației asupra consumului. Cum se comportă românii la cumpărături?
Cum se comportă consumatorii în prag de noi scumpiri? Care sunt achizițiile preferate?
Lasă un răspuns