nu-suntem-de-vanzare.-cum-traiesc-oamenii-din-groenlanda-atentia-globala-si-presiunile-marilor-puteri

Cum trăiesc oamenii din Groenlanda în fața atenției globale și a presiunilor marilor puteri

În ultimele luni, mass-media internațională a intensificat relatările despre posibila cumpărare sau anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Pentru populația locală, aceste speculații sunt considerate insultătoare. Sloganul „Nu suntem de vânzare” a devenit simbolul protestelor și nemulțumirii. Acesta a fost afișat pe bannere și pancarte în cadrul manifestațiilor din Nuuk, capitala insulei.

Într-o comunitate de aproximativ 57.000 de locuitori, demonstrația din martie a reprezentat un moment semnificativ. Ea a evidențiat și consolidat opoziția fermă față de orice decizie luată fără consultarea cetățenilor, informează Il Post.

Groenlanda, revoltă și epuizare: „Nu suntem de vânzare”

Pe lângă furie, mulți groenlandezi exprimă un sentiment de oboseală. Jurnaliști aflați pe insulă semnalează o atmosferă de „deja vu” negativ. Este dificil de suportat, având în vedere că temerile legate de interesele administrației Trump persistă de mai mult de un an.

Locuitorii reproșează liderului american modul în care vorbește despre Groenlanda, abordare bazată exclusiv pe aspecte comerciale, ca despre un bun imobiliar, fără dialog autentic cu autoritățile sau cetățenii. Postările sugestive pe rețelele sociale și declarațiile privind anexarea au amplificat nemulțumirea publică.

Un sondaj realizat la începutul anului 2025 indică faptul că aproximativ 85% dintre groenlandezi resping ideea ca insula să devină parte a SUA. Retorica administrației americane nu a înregistrat schimbări semnificative, ceea ce a alimentat percepția că presiunile sunt o formă de intimidare politică.

Au fost raportate și încercări de influențare a politicii interne, incluzând propuneri de stimulente financiare directe pentru cetățeni – inițiative primite cu reacții foarte negative.

Între Statele Unite și Danemarca: dreptul de a hotărî singuri

Pentru majoritatea groenlandezilor, problema nu constă în alegerea între Statele Unite și Danemarca, ci în dreptul lor de a decide independent asupra propriului viitor. Deși insula are guvern propriu din 1979 și autonomie extinsă din 2009, dependența economică față de Danemarca rămâne semnificativă, fapt ce complică procesul de independență.

Discuțiile despre suveranitate sunt influențate de istoria colonială daneză, marcată de politici abuzive și de limitarea identității inuit, ceea ce crește neîncrederea față de orice intervenție externă.

Există și opinii – minoritare – care consideră interesul american o oportunitate economică sau un catalizator pentru independență. Totuși, majoritatea consideră că Groenlanda trebuie tratată ca o entitate independentă, cu dreptul de a-și alege singură direcția.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *