„IMCA conduce la eliminarea locurilor de muncă, creșterea prețurilor produselor finale și exitul investitorilor din România”, afirmă Adrian Codirlașu, președinte CFA România. El evidențiază faptul că acest tip de impozit afectează atât angajații, cât și angajatorii. „În realitate, familiile cu cele mai mici venituri sunt cele mai vulnerabile în fața acestei măsuri, ceea ce este susținut și de datele statistice ale UE”, susține Codirlașu.
A se citi și: Grindeanu ignoră avertismentele marilor antreprenori și companii: Nu doresc eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA). Mediul de afaceri afirmă clar că IMCA va dăuna grav economiei
În această situație, liderul CFA afirmă că ar trebui reconsiderată cota unică, nu eliminată, însă nivelul de 16% poate fi prea redus, iar un impozit de 17% sau chiar 18% ar putea fi mai adecvat. De asemenea, salariul minim pe economie trebuie majorat pentru a proteja familiile cu venituri mici împotriva inflației și a costurilor în creștere ale utilităților.
Reamintim că partidele din Coaliția de Guvernare au decis deja că IMCA nu va fi eliminat, ci doar redus. Detalii AICI
Codîrlașu subliniază că România se află printre statele cu cele mai ridicate prețuri la energie din UE, amintind exemplul Franței, unde predominant se folosește energia nucleară. El precizează că, în aceste condiții, creșterea salariului minim trebuie să devină prioritară, în special pentru că peste 30% din populația angajată câștigă salariul minim, restul veniturilor fiind cauza principală a evaziunii fiscale.
Investițiile în euro se vor aprecia cu 8% în termeni reali în 2026
Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA, afirmă că rezultatele unui sondaj al asociației indică o valoare a euro de 5,2 lei pentru anul viitor. „Având în vedere o inflație de circa 10% în România și aproximativ 2% în zona euro, aprecierea euro în termeni reali va fi de aproximativ 8%”, adaugă Adrian Codirlașu.
Experții CFA consideră că anul următor vom observa, cel mai probabil, o creștere economică ușor negativă, în jur de zero, iar deficitul bugetar de aproximativ 6% va fi realizabil, însă în continuare nesustenabil.
De asemenea, Adrian Codîrlașu atrage atenția că majorările de impozite pe proprietate, anticipate a avea loc începând cu 1 ianuarie 2026, nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar. Este foarte probabil ca în partea a doua a anului viitor să fie anunțată o nouă majorare a TVA, la nivelul de 23-24%, similar cu media UE. El menționează că în 2025 au avut deja loc trei creșteri de taxe și impozite și că această tendință va continua probabil și în anul următor.
Un aspect important vizează creșterea datoriei publice, care va continua să se amplifice. În anul următor, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică ar putea depăși 3% din PIB, estimându-se în jur de 3,5% din PIB.
Lasă un răspuns