România a fost inclusă în auditul european asupra gestionării Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), iar rezultatele arată că țara a dezvoltat un cadru antifraudă structurată. Raportul special publicat pe 11 februarie 2026 evidențiază eforturile și anumite întârzieri în implementarea măsurilor de prevenire și detectare a fraudelor.
Contextul raportului european despre combaterea fraudei în MRR
Raportul a evaluat eficacitatea sistemelor instituite de Comisia Europeană și patru state membre: Danemarca, Spania, Italia și România. Acesta analizează modul în care aceste țări au protejat interesele financiare ale UE în vederea utilizării celor 650 miliarde de euro alocați pentru recuperarea post-COVID și alte proiecte.
Participarea României în audit
România a fost selectată pe baza mai multor indicatori de risc, inclusiv numărul de cazuri EPPO legate de RRF, constatările din auditurile PFIU ale Comisiei, alocările financiare și volumul plăților realizate până în iulie 2024. În cadrul auditului, au fost evaluate sistemele antifraudă ale organismului de coordonare, ale organismelor de audit și ale organismelor de punere în aplicare din țară.
Performanța României în implementarea măsurilor antifraudă
România a instituit un cadru antifraudă considerabil, cu implicare activă a organismului de coordonare și practici de audit adaptate FOndurilor Structurale ale UE. Deși există îmbunătățiri, unele măsuri au fost introduse cu întârzieri, în special cele legate de evaluările riscurilor, după recomandările din auditurile Comisiei. Astfel, timpul de răspuns a limitat prevenția în primele faze ale implementării MRR.
Structura evaluării și modul de analiză a riscurilor
Organismele din România utilizează modelul Comisiei pentru gestionarea riscurilor de fraudă, însă, cu excepția unui organism de punere în aplicare, aceste evaluări nu au fost efectuate de la începutul PNRR. În majoritatea cazurilor, evaluările au fost realize după auditurile PFIU și, adesea, ca răspuns la recomandările de la nivelul UE, ceea ce a redus valoarea preventivă a măsurilor.
Controlul și detectarea fraudelor
Organismele românești combină controale administrative periodice cu controale bazate pe riscuri. Au elaborat liste de verificare pentru activitățile de achiziții publice și au instituit canale de raportare anonimă pentru suspiciuni. Aceste canale permit rapoarte în interes public, fiind apreciate ca exemple de bune practici la nivel european.
Utilizarea tehnologiei în prevenție
România folosește instrumentul IT Arachne pentru depistarea fraudelor, fiind principalul mod de analiză a datelor. Organismele de punere în aplicare au elaborat ghiduri pentru utilizarea acestuia. Totuși, până în mai 2025, țara încărcase în sistem aproape 8.000 de proiecte RRF, mult mai puțin decât alte state și fără o imagine completă asupra tuturor proiectelor, ceea ce a redus eficiența detectării riscurilor.
Raportarea suspiciunilor și politicile antifraudă
România are proceduri pentru raportarea suspiciunilor de fraudă către OLAF, prin intermediul AFCOS. În perioada 2021-2024, șase state membre au raportat în total 51 de cazuri de suspiciune de fraudă către DG ECFIN, statistică relevantă și pentru România.
Toate organismele românești de implementare au adoptat politici antifraudă, însă în unele cazuri inițierea lor a avut loc după prima solicitare de plată către Comisie. Aceste întârzieri au diminuat asigurarea măsurilor adecvate la începutul punerii în aplicare a MRR.
Concluziile raportului privind situația României
Raportul exprimă concluzii favorabile, dar subliniază întârzieri în adoptarea anumitor măsuri antifraudă. România are un cadru antifraudă relativ cuprinzător, cu un organism de coordonare activ și practici de audit în general aliniate la standardele UE. În același timp, există deficiențe legate de calendarul evaluărilor și utilizarea sistematică a analizei datelor.
Organismul de coordonare (CIC PNRR) joacă un rol activ, stabilește cerințe și monitorizează respectarea politicilor antifraudă. În urma auditurilor, atât organismul principal, cât și organismele de punere în aplicare au actualizat proceduri și modele de evaluare a riscurilor, precum și mecanisme de raportare și avertizare în interes public.
Lucian Romașcanu, membru al Curții Europene de Conturi din 1 iulie 2025, a afirmat că România trebuie să continue eforturile pentru accelerarea implementării măsurilor antifraudă și să evite întârzierile în instituirea politicilor și instrumentelor de control.
Lasă un răspuns