Președintele Nicușor Dan a semnat împreună cu omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenski, Declarația comună pentru stabilirea unui parteneriat strategic între România și Ucraina, document care nu prevede angajamente concrete pentru respectarea drepturilor minorității române din Ucraina. În plus, declarația nu face referire la libertatea religioasă a românilor, lăsând open posibilitatea ca drepturile lor să rămână neapărat respectate.
Contextul minorităților și situația bisericească
În Ucraina, există mai multe biserici care desfășoară slujbe în limba română decât școli care predau în limba română. Bisericile reprezintă nu doar elemente religioase, ci și importante centre identitare pentru românii din Ucraina.
Declarația semnată nu menționează libertatea religioasă pentru români, iar afirmația despre separația bisericii de stat a fost introdusă la solicitarea lui Zelenski, cu scopul de a nega implicarea statului român în susținerea organizației religioase a comunității românești din Ucraina.
Astfel, Nicușor Dan nu a cerut explicit respectarea drepturilor minorității române, iar Zelenski nu s-a angajat în acest sens.
Războiul religios din Ucraina și poziția oficială a românilor
În Ucraina, circa 130 de parohii ortodoxe de limbă română, aflate anterior subordonate Bisericii Ortodoxe Ucraineană, au trecut de sub influența Patriarhiei Moscovei și și-au declarat autonomia odată cu începutul războiului.
Și-a fost creată Biserica Ortodoxă a Ucrainei, structură ne recunoscută de Patriarhia Română, iar bisericile din fostele parohii românești au fost preluate de această organizație.
Credincioșii români au refuzat să adere la noua structură religioasă și doresc înființarea propriului segment sub patronajul Patriarhiei Române. Biserica Ortodoxă Română din Ucraina a fost deja autorizată de Sfântul Sinod și și-a depus cerere pentru înregistrarea ca asociație religioasă.
Tribunalul de la Kiev refuză însă de mai multe luni să accepte cererea, iar autoritățile ucrainene fac presiuni asupra preoților români, amenințându-i cu trimiterea pe front. Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți a fost preluată forțat și atribuită Bisericii Ucrainei, deși aceasta nu are recunoaștere canonică din partea Patriarhiei Române.
Un reprezentant al românilor, Eugen Patraș, a fost interzis de autoritățile ucrainene să intre în țară timp de trei ani.
Reacția românilor și a autorităților române
Românii din Ucraina și-au organizat propria structură religioasă, cu binecuvântarea Patriarhiei Române, și au depus cerere pentru înființarea acesteia. Însă, Tribunalul de la Kiev le-a întârziat și le-a refuzat răspunsul la solicitare.
Autoritățile ucrainene fac presiuni, inclusiv prin amenințări cu trimiterea la front, asupra preoților români. Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, utilizată de credincioșii români timp de trei decenii, a fost preluată de forță și transmisă Bisericii Ucrainei.
Președintele Nicușor Dan, fiind la cunoștință de aceste situații și de poziția Patriarhiei Române, a fost criticat pentru afirmațiile sale referitoare la situație, considerându-se că dezinformează și favorizează poziția autorităților ucrainene.
Aspecte legale și istorice
Potrivit Tratatului din 1997 între România și Ucraina, persoanele aparținând minorității române pot înființa organizații și instituții culturale, religioase și educaționale. Refuzul Ucrainei de a recunoaște inițiativa românilor contravine prevederilor tratatului și drepturilor constituționale ale minorității.
În cazul similar al Republicii Moldova, Mitropolia Basarabiei, structură a Bisericii Ortodoxe Române, a fost reactivată în septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română în câteva luni.
După decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 1999, care a constatat încălcarea libertății religioase, Guvernul Republicii Moldova a recunoscut oficial Mitropolia Basarabiei în 2002, după un proces de 10 ani.
Reacția AUR a fost una critică, acuzând statul român de lipsă de suveranitate și de colaborare cu Ucraina în contextul actual. Partidul a reafirmat angajamentul de a susține drepturile românilor din străinătate.
Lasă un răspuns