Prof. univ. dr. Dan Dungaciu a discutat în cadrul unei emisiuni transmise live despre programul SAFE de înarmare și apărare, precum și despre opoziția manifestată de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, față de participarea țării sale la acest proiect. El a afirmat că inițiativa are ca scop principal susținerea economiilor franceze și germane, cu sprijinul contributoriilor precum România, Bulgaria și Polonia, dar a criticat modul în care aceste fonduri sunt gestionate și direcționate.
Contextul programului SAFE și opoziția poloneză
Dan Dungaciu susține că programul SAFE a fost inițiat pentru a sprijini economia Franței și a Germaniei, folosindu-se contribuțiile financiare ale altor state. În Polonia, scandalul a izbucnit după ce Bulgaria a acceptat participarea, iar Polonia, prin vocea președintelui de atunci, Karol Nawrocki, a refuzat.
Președintele polonez a afirmat explicit că nu vrea ca fondurile naționale să fie folosite pentru înarmarea industriei germane și franceze, ci preferă să cumpere armament de la americani sau să sprijine industria militară poloneză, dacă ar exista o asemenea sector. În opinia sa, dacă fondurile sunt direcționate către Alianța Nord-Atlantică, mai ales către SUA, esse reprezintă o alianță mai sigură.
Motivul opoziției poloneze
Potrivit expertului, opoziția de la Varșovia se datorează temerii că banii ar fi folosiți pentru a sprijini industria militară a țărilor occidentale, mai ales pentru a crește produsele destinate industriei de apărare. În plus, liderii polonezi nu doresc să contribuie la susținerea unui proiect care, în opinția lor, nu aduce beneficii directe industriei naționale.
Dungaciu spune că refuzul Poloniei afectează procesul legislativ pentru aprobarea programului. În Polonia, trebuie să fie o majoritate de trei cincimi pentru ca proiectul să fie aprobat în Parlament, dar majoritatea deținută de partid nu îi susține pe toți actorii, astfel încât scandalul a deviat în dispute politice interne.
Impactul asupra statelor suveraniste și scenariile pentru România
Analistul evidențiază că, în cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și ar adopta o poziție suveranistă, refuzând participarea la programul de împrumuturi pentru apărare, aceasta ar avea consecințe asupra implementării proiectului la nivel european.
El adaugă că un astfel de scenariu ar compromite posibilitatea finalizării inițiativei Bruxelles-ului, în condițiile în care majoritatea din Parlament și-ar putea nărui sprijinul pentru proiect. Dungaciu afirmă că această strategie de a rupe rândurile în Europa poate fi folosită pentru a limita influența politică a mișcărilor suveraniste.
Legătura cu industria de apărare și aspecte economice
Potrivit expertului, statele germane și franceze își mențin creșterea economică prin industrii de apărare, iar asistența financiară europeană, în lipsa unei industrii militare naționale, este direcționată către aceste țări. El compară această strategie cu situația din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când producătorii auto, precum Porsche, au beneficiat de comenzi pentru segmentul militar.
Dungaciu subliniază că România și Polonia sunt cele mai mari împrumutatoare în acest context, staționând în situația de a finanța aceste industrii. El afirmă, de asemenea, că poziția președintelui polonez, Nawrocki, își bazează decizia pe dorința de a achiziționa arme de la americani, pentru a avea o colaborare sigură, și nu de a sprijini producția industriei militare europene.
Posibile consecințe pentru proiectul Bruxelles-ului
Expertul avertizează că dacă România ar decide să adopte o poziție similară cu cea a Poloniei și să respingă implicarea în programul de împrumuturi, proiectul instituției europene de înarmare și apărare ar putea fi afectat sau chiar eșua.
El menționează că strategia Bruxelles-ului de a evita influența suveranistă, prin dezangajarea de la colaborarea cu SUA, depinde de menținerea unui consens în rândul statelor membre. Răspunsul afirmativ sau negativ al României în astfel de inițiative va juca un rol important în direcția acestui proiect.
Lasă un răspuns