Click Stiri

Într-o discuție transmisă în direct de Gândul, profesor universitar doctor Dan Dungaciu, analist, sociolog și expert în geopolitică, a comentat afirmațiile președintei Maia Sandu referitoare la o posibilă reunificare a României cu Republica Moldova, precum și reacția premierului Ilie Bolojan privind această ipoteză.Urmează aici, în integralitate, emisiunea lui Marius Tucă.

Invitat în cadrul emisiunii lui Marius Tucă, profesor universitar doctor Dan Dungaciu analizează declarația Maiei Sandu, conform căreia aceasta ar sprijini „pentru” în cazul unui referendum referitor la reunificarea dintre România și Republica Moldova. Specialistul în științe politice afirmă că această poziție reflectă un răspuns la incertitudinea legată de aderarea Moldovei la Uniunea Europeană și la amenințarea rusească, care pare tot mai prezentă.

„Când doamna Maia Sandu afirmă că ar dori și că ar vota „pentru” și premierul confirmă, ce transmite de fapt? Doamna Maia Sandu s-a întâlnit cu liderii europeni mai mult decât toți liderii români la un loc. Astfel, ea a realizat că propriile forțe de apărare nu sunt suficiente. Chiar și Republica Moldova a înțeles că liderii europeni nu pot oferi garanții de securitate și că aderarea europeană nu reprezintă, în sine, o rezolvare pentru siguranță. Ea și-a dat seama de această realitate și a decis: ce facem dacă invadatorii ruși intră? Astfel, modelul german de extindere a Uniunii Europene a început odată cu reunificarea Germaniei la 3 octombrie 1990 și acolo se va încheia. În Germania, întrebat în legătură cu această temă, premierul Bolojan a început să devieze discuția spre integrarea europeană a Moldovei. Maia Sandu a transmis, astfel, că dacă integrarea europeană nu este posibilă, ce soluții mai rămân? Voi ce strategie aveți? Nu contează cine inițiază procesul de reunificare: Voronin, Maia Sandu sau Filat. Esențial este ca procesul să se realizeze. În prezent, doamna Maia Sandu are un avantaj moral în raport cu românii din țara de la est de Prut, deoarece le-a semnalat lipsa de eficiență a autorităților din partea noastră.”

De asemenea, Dungaciu a abordat și reacția premierului Ilie Bolojan, care, în timpul unei vizite oficiale în Germania, ar fi afirmat că nu susține o astfel de scenariu. Invitatul susține că acest răspuns a avut ca scop mulțumirea statelor occidentale.

„Faptul că Bolojan a fost întrebat în Germania, probabil intenționat, a fost pentru a-l determina să declare clar opinia oficială a Germaniei, și anume că reunificarea nu se susține. A fost întrebat în mod explicit cum ar vota la un eventual referendum pentru reunificare. Se pare că i s-a pus o întrebare incomodă, pentru că știau că nu sunt de acord, dar nu au dorit să spună categoric „nu”. Ei speră să evite subiectul, rugându-se ca autorii discuției să nu mai insiste pe această temă: „Doamne, fă-i pe ăștia de la AUR să nu mai răscolească subiectul”. Este clar că și americanii au înțeles strategia. Repet, am discutat cu oficiali de la Departamentul de Stat, care și-au exprimat dezamăgirea față de refuzul de a accepta această posibilitate. Totodată, ei urmăresc să liniștească populația pentru a evita agitații sociale. Toate aceste aspecte au fost discutate la Washington și vor fi reluate: alegeri, excluderea lui Călin Georgescu, discontinuități, și abordarea antiamericanismului ca criteriu de selecție pentru funcții publice. Consider că, dacă aceste instituții ar fi desființate, impactul asupra stabilității ar fi minim, iar și ei ar putea scăpa de situații penibile.”