**Dan Dungaciu critică declarațiile ambasadorului Rusiei despre unirea din 1918 și reafirmă prioritățile AUR pentru reunificare**
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a criticat declarațiile recente ale ambasadorului Federației Ruse la București, care a susținut că actul de la 1918 ar fi fost nelegitim și un act forțat de Armata Română. Dungaciu a declarat că aceste narațiuni sunt expresii ale unor „poncife ideologice sovieto-ruse”, care nu reflectă realitatea istorică.
Reacție față de declarațiile ambasadorului Rusiei
Dan Dungaciu a condamnat afirmațiile ambasadorului rus din interviul pentru RIA Novosti din 31 martie, considerând că sunt parte din „poncife ideologice sovieto-ruse”. El a afirmat că unirea din 1918 și-a avut legitimitatea, fiind votată în mod democratic și susținută de reprezentanții minorităților basarabene. De asemenea, a spus că declarația de unire a fost redactată și în limba rusă pentru a asigura accesul minorităților vorbitoare de limbă rusă la documente.
„Unirea Basarabiei cu România a fost cel mai legitim act, votat în condiții democratice și susținut inclusiv de minoritățile locale”, a declarat prim-vicepreședintele AUR.
Context despre prezența Armatei Române în 1918
Dungaciu a explicat că forțele armate ale României au fost prezente în Basarabia pentru a proteja
provincia de pericolul bolșevizării. El a afirmat că intervenția militară a fost o măsură pragmatică pentru a împiedica anexarea Basarabiei de către Rusia sovietică.
„Armata română a fost acolo pentru a apăra Basarabia de bolșevizare și sovietizare”, a spus el.
El a subliniat că această prezență a fost o expresie concretă a ceea ce a numit „unionismul minții”, ca măsură de securizare și dezvoltare a teritoriului.
Controverse despre eșecul și modernizarea Basarabiei
Dan Dungaciu a respins ideea că unirea din 1918 ar fi fost un proiect eșuat. El a vorbit despre progresele evidente în infrastructură, educație și economia Basarabiei în perioada în care a fost parte a României Mari.
„Pe lângă modernizare, în 1918 nu exista nicio școală românească în Basarabia. În 1939, erau 2718 de școli, inclusiv pentru minorități, precum evrei, germani, polonezi, ucraineni și ruși”, a explicat el.
El a enumerat exemple concrete: drumul Galați–Chișinău a fost refăcut în 1938 în 8 ore față de 19 ore în 1919, iar numărul locomotivelor a crescut de la 29 în 1920 la 130 în 1938.
De asemenea, a menționat dezvoltarea transportului aerian și construcția a trei aeroporturi: Chișinău (1921), Cetatea Albă și Ismail (ambele în 1935).
Cu referire la educație, Dungaciu a spus că în 1918 nu exista nicio școală românească în Basarabia, iar în 1939 existau mii de unități, fiind fondat Conservatorul „Unirea”, dar și alte instituții culturale și educaționale.
Clarificări despre legitimitate și motivele unirii
Prim-vicepreședintele AUR a susținut că actul din 1918 a fost unul împotriva anexării sovietice, nu o acțiune anti-rusă. El a afirmat că, în contextul attemptelor de bolșevizare, prezența Armatei Române a fost necesară pentru protejarea Basarabiei.
„Unirea a fost o soluție pragmatică pentru evitarea integrării în Uniunea Sovietică”, a afirmat Dungaciu.
El a adăugat că această unire a fost, de fapt, primul proiect de modernizare a Basarabiei, care a adus beneficii semnificative în infrastructură, economie și educație.
Refutarea acuzațiilor de eșec și argumente justificative
Dan Dungaciu combte afirmația că unirea ar fi fost un proiect eșuat. El a spus că Basarabia a cunoscut o modernizare fără precedent, explicând diferențele în infrastructură, transport și sistemul educațional.
„Drumul Galați–Chișinău se realiza în 8 ore în 1938, față de 19 în 1919”, a exemplificat el.
El a amintit despre construirea de aeroporturi și dezvoltarea rețelei feroviare.
Poziția despre minorități și unionismul rațional
Dungaciu a afirmat că actul din 1918 nu a fost antirus, ci antisovietic și antibolșevic. El a spus că minoritățile din Basarabia au votat pentru unire și că proiectul este un act de protejare a tuturor etniilor.
„Reunirea României cu Moldova trebuie să se bazeze pe un unionism de minte și inimă,” a spus el.
El a menționat că unirea va asigura minorităților, inclusiv rusilor, un statut mai bun și reprezentare parlamentară directă în România.
Impactul situației politico-diplomatice actuale
Dan Dungaciu a criticat poziția președintei Maia Sandu, acuzând implicarea acesteia în alegerile din România și manifestarea unui comportament care a condus la răcirea relațiilor între cetățenii ambelor maluri ale Prutului.
„Aceasta a generat cel mai rece climat de după 1989 în relațiile româno-moldovene,” a afirmat el.
El a adăugat că aceste tensiuni nu trebuie să afecteze proiectul de reunificare, pe care îl consideră o prioritate și pentru care AUR va face propuneri concrete când va ajunge la putere.
Perspective pentru viitor
Dan Dungaciu a reafirmat angajamentul AUR de a promova reunificarea, susținând că vor introduce în programul politic al viitoarelor guvernări un proiect concret.
„Reunirea este un proiect de țară și va fi pus pe masa autorităților de la Chișinău de către AUR, după ce vom ajunge la guvernare,” a spus el.
El a încheiat cu un apel la respectarea memoriei din 1918 și la implicarea politicienilor și populației în procesul de reunificare.
Lasă un răspuns