Confederatia Patronala Concordia propune un set de măsuri pentru revitalizarea și dezvoltarea economică prin politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru creștere și competitivitate, un plan detaliat, joi, de conducerea acestei organizații.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 de domenii importante ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și peste 450.000 de angajați în 3.900 de companii, atât mari, cât și mici, cu capital românesc și străin.
Întâlnirea cu jurnaliștii economici a avut loc după anunțul privind reducerea cu jumătate a impozitului minim pe cifră de afaceri (IMCA) începând cu ianuarie 2026, de la 1% la 0,5%.
„În ultimii trei ani, gestionarea fondurilor publice a fost neclară”
„România a înregistrat o creștere de patru ori în ultimii 20 de ani, fiind printre primele cinci state din lume și aproape pe primul loc în Europa. Această dezvoltare a fost realizată de 4 milioane de persoane active în sectorul privat și de 2 milioane de români care lucrează în afara țării, trimițând bani înapoi către familie. Este o poveste de succes remarcabilă. Totuși, această realizare poate fi amenințată dacă gestionarea fondurilor publice devine iresponsabilă. În ultimii trei ani, această responsabilitate a fost discutabilă. Așteptăm ca Guvernul conduse de Bolojan să schimbe această abordare, concentrându-ne pe soluții concrete, vin din partea specialiștilor care gestionează zilnic aceste probleme și le înțeleg în profunzime. Este nevoie de dialog și de aplicarea comună a soluțiilor”, a afirmat președintele Concordia, într-o conferință de presă recentă.
Dan Șucu consideră că majorarea salariului minim, planificată de la 1 iulie 2026, afectează direct cele mai vulnerabile industrii. Conform poziției oficiale,
„Situația actuală indică faptul că industriile dependente de salariul minim sunt cele mai vulnerabile în contextul economic actual. În special sectorul HoReCa, industria mobilei, textile și alte domenii legate de acest salariu sunt cele mai afectate. În ultimii 3-4 ani, salariul minim a crescut cu aproape 80%, în timp ce productivitatea a crescut sub 20%. Diferența provoacă creșteri de prețuri, inflație și pierdere de competitivitate. Această lipsă de competitivitate pune în pericol locurile de muncă”, a explicat Șucu, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii despre impactul creșterii salariului minim.
În acest context, președintele Concordia a subliniat necesitatea reluării programului de muncă redusă din perioada pandemiei, asemănător șomajului tehnic, denumit „Kurzarbeit”, pentru companiile îndeplinind anumite condiții.
„Cerem, înainte de creșterea salariului minim, să se creeze o plasă de siguranță, să reluăm conceptul de Kurtzarbeit, pentru ca în perioade dificile, anumite întreprinderi să poată beneficia de această măsură, evitând închiderea temporară. Nu solicităm aplicarea universală, ci doar pentru companiile care au avut o activitate semnificativă și au plătit taxe cel puțin trei ani, fiind capabile să treacă peste perioadele mai complicate. Este vorba despre un parteneriat”, a evidențiat Dan Șucu.
Referitor la IMCA, el a explicat procesul decizional în implementarea acestui impozit, implicarea sa personală având un rol important.
„În vara anului 2023, oficialii de atunci au anunțat că bugetul pentru anul 2023 nu este echilibrat, fiind construit incorect, și că pentru acoperirea deficitului, care putea ajunge la 7%, va fi necesară suplimentarea cu venituri din majorări fiscale. Una dintre aceste măsuri a fost IMCA, cu care am fost în total dezacord, fiind asigurat că nu va fi aplicată mai mult de doi ani. Surprinzător, acum se încearcă prelungirea acesteia”, a precizat Dan Șucu.
El a adăugat că majorările de taxe din septembrie 2023 și ianuarie 2024 au dus în 2024 la o creștere a veniturilor bugetare cu 14%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 20%. „Am crescut și taxele, și deficitul bugetar”, a concluzionat.
Discuții cu partenerii sociali
Reintroducerea programului Kurtzarbeit reprezintă o măsură esențială, a afirmat Dan Șucu, întrebat dacă această inițiativă a fost prezentată autorităților și partenerilor de dialog.
„Am explicat că trebuie să existe o legătură clară între salariul minim și plasă de siguranță. Este nevoie de o abordare rezonabilă. Economia funcționează în cicluri, nu putem ignora aceste realități, și o plasă de siguranță este obligatorie. Creșterea salariului minim cu 80% în 4 ani, în timp ce productivitatea a crescut tot cu 80%, ridică întrebări despre diferențe. Bani aceștia nu apar din senin?”, a comentat Șucu.
El a menționat că măsurile tehnice au început a fi discutate în detaliu și că urmează noi întâlniri cu partenerii de dialog social.
„Am început să le prezentăm și așteptăm continuarea discuțiilor. Nu anticipăm implementarea imediată, ci pași structurați. Solicitarea noastră este de sprijin în aplicarea legii. Dialogul social este fundamental: trebuie să adaptăm institutțiile statului pentru a servi interesul cetățenilor și al mediului de afaceri. Am avut întâlniri cu oficiali guvernamentali și așteptăm confirmări din partea tuturor partenerilor”, a precizat Șucu.
„Ne dorim ca statul să combată evaziunea fiscală, să obțină venituri de la cei care o practică, și nu de la cei care plătesc deja. Statul trebuie să gestioneze eficient resursele, în limitele posibilităților, pentru o dezvoltare sustenabilă”, a adăugat el.
Specialiștii Concordia analizează în prezent impactul creșterii salariului minim planificate pentru iulie, impact anunțat cu doar câteva ore înainte de conferință.
Întrebat despre eventuale surprize legislative la sfârșitul anului, Șucu a răspuns că nu anticipează astfel de situații.
El a afirmat că, dacă planul de măsuri nu va fi implementat, va depune eforturi pentru a implica cât mai mulți actori în susținerea inițiativei.
„Voi căuta să conving toate industriile din România să se alăture, pentru ca vocea noastră să devină tot mai puternică. 30% din PIB este un procent foarte important, 50% și mai mult. Este responsabilitatea noastră să promovăm aceste idei și să apărăm drepturile celor care au muncit cu devotament zeci de ani. Fără implicare, munca lor poate fi pierdută”, a încheiat Dan Șucu.
Contextul economic general
Pachetul propus vizează șapte domenii strategice: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovație, energie, infrastructură și diplomație economică. Economia românească dispune de resurse, industrii competitive și capital uman adaptabil, însă încetinește din cauza unui stat care întârzie deciziile, reglementează excesiv și limitează oportunitățile de dezvoltare, conform oficialilor Concordia.
„Este nevoie de o reconfigurare a arhitecturii instituționale a țării, pentru a crea un mediu favorabil mediului de afaceri și cetățenilor. Simplificarea proceselor, eliminarea birocrației și digitalizarea serviciilor publice sunt priorități principale. Dezvoltarea unor puncte unice de depunere a documentelor și crearea unui sistem integrat de controale va crește eficiența și va sprijini creșterea economică”, a spus Mihai Matei, vicepreședintele Concordia.
Paul Aparaschivei, directorul executiv, a evidențiat planul pentru facilitarea accesului la fonduri europene și pentru sustenabilitate fiscală, în contextul global.
„Este esențial să evităm birocrația excesivă și să asigurăm implementarea eficientă a fondurilor europene. Promovăm reducerea dependenței de proceduri complicate și accelerarea procesului de absorbție a fondurilor, pentru a susține creșterea economică”, a afirmat Aparaschivei.
IMPACTSumele măsurilor, dacă sunt aplicate, vor stimula investițiile, vor crește colectarea fiscală și vor asigura un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor și crearea de locuri de muncă, au conchis oficialii Concordia.
Lasă un răspuns