Click Stiri

Sărbătoarea de Florii reprezintă o zi semnificativă pentru creștini, fiind marcată în fiecare an în ultima duminică înaintea Paștelui. Spre deosebire de alte evenimente religioase, Floriile și Paștele nu au date fixe, ele variind anual și fiind stabilite de către Biserica Ortodoxă Română (BOR) conform unor criterii precise. Data Paștelui a fost definită în cadrul Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325 d.Hr., fiind stabilită pentru prima duminică după luna plină care urmează echinocțiului de primăvară.

Data aleasă pentru Paște și, implicit, pentru Floriile depinde de doi factori astronomici esențiali: echinocțiul de primăvară, care are loc pe 21 martie, și faza lunii pline care aparține ciclului lunar, numită „luna plină pascală”. Mișcarea Lunii în jurul Pământului determină ca data Învierii Domnului și a sărbătorii Floriilor să fie diferite de la un an la altul.

Metoda de calcul a acestei date a fost utilizată până în 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, înlocuind calendarul iulian vechi, care genera o întârziere anuală. Anul astronomic este cu aproximativ 11 minute mai lung decât anul iulian, ceea ce duce, odată la aproximativ 128 de ani, la acumularea unei zile suplimentare.

Reforma lui Papa Grigore al XIII-lea a restabilit data echinocțiului de primăvară la 21 martie, iar trecerea la calendarul gregorian a fost implementată progresiv în întreaga creștinătate, cu excepția Patriarhiei Ierusalimului, Bisericii Ortodoxe Ruse și Bisericii Ortodoxe Sârbe, care continuă să folosească calendarul vechi. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924.

Pentru a preveni diferențele între calendarul ortodox vestic și cel ortodox estic și pentru a păstra unitatea în stabilirea datei Paștelui, în anul 1927, bisericile ortodoxe care au adoptat calendarul modern au decis ca sărbătoarea Paștelui să fie comună pentru întreaga creștinătate ortodoxă, respectând tradiția vechiului stil, adică în aceeași zi cu bisericile ce păstrează calendarul vechi.

Sărbătoarea de Florii reprezintă una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin-ortodox, fiind celebrată în duminica dinaintea Paștelui și marcând debutul Săptămânii Mari sau Săptămâna Patimilor, perioadă de pregătire spirituală intensă pentru Învierea Domnului.

În anul 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, iar Duminica Floriilor va cădea pe 5 aprilie.

Semnificația Floriilor

Duminica Floriilor are o însemnătate aparte pentru credincioși. Conform evangheliilor, Iisus a intrat în Ierusalim calare pe un asin, fiind întâmpinat cu ramuri de măslin și strigându-se „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului!”.

Acest gest simboliza recunoașterea Sa ca Mesia și conducător spiritual al poporului. În acea perioadă, era obiceiul ca un rege triumfător să fie primit astfel în cetate, însă Iisus a ales o intrare smerită, simbolizând smerenia sa.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim marchează singurul moment din viața Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. Astfel, Duminica Floriilor are o dublă semnificație: o zi luminoasă, plină de speranță și recunoștință, precum și începutul Săptămânii Patimilor, perioada solemna și evlavioasă din anul bisericesc.

În trecut, Duminica Floriilor se numea și Duminica aspiranților sau a candidaților la botez, fiind ziua în care cei ce urmau să se boteze mergeau solemn la episcop pentru a cere admissibilitatea la botez, învățând Crezul. Mai era denumită și Duminica grațierilor, deoarece împărații acordau amnistii speciale cu această ocazie.

Tradiții și superstiții de Florii

În România, de Duminica Floriilor, credincioșii participă în număr mare la slujbă, iar postul este ușurat prin dezlegarea la pește, astfel încât masa de duminică devine adesea una festivă. Se crede că vremea din această zi indică cum va fi de Paște: dacă este cald și însorit, și sărbătoarea Învierii va veni cu vreme favorabilă.

O credință din vechime afirmă că nu este recomandat să se cultive nimic în această zi, deoarece recoltele nu vor fi bogate. În popor, sărbătoarea mai poartă denumirea de „Nunta urzicilor”, deoarece urzicile înfloresc tocmai în această perioadă și nu mai sunt bune de consumat.

Una dintre cele mai răspândite tradiții de Florii este sfințirea ramurilor de salcie, care înlocuiesc ramurile de măslin și finic, nedisponibile în țara noastră. O legendă populară spune că salcia s-ar fi transformat într-un punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să își continue drumul. În semn de mulțumire, Fecioara Maria a binecuvântat salcia și a conferit sfințenie acesteia.