De ce abandonează elevii școala? Școala vieții vs. Bacalaureat

Examenul de Bacalaureat 2025 a evidențiat o preocupare îngrijorătoare în sistemul educațional românesc: un număr record scăzut de absolvenți înscriși la examen. Conform estimărilor Ministerului Educației și Cercetării, doar aproximativ 94.400 de elevi din promoția curentă s-au înscris, un minim istoric în ultimii 20 de ani. Această cifră reflectă absența unui număr semnificativ de elevi care au început clasa a XII-a în septembrie 2024.

Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a declarat că situația actuală nu diferă substanțial de anii precedenți, când o descreștere similară a numărului de participanți la examen s-a observat constant.

Experții identifică, printre motivele acestei scăderi persistente, atractivitatea sporită a „școlii vieții”, care oferă alternative și oportunități de câștig financiar fără o îndelungată pregătire academică.

„Unii elevi aleg alternativele școlii vieții și posibilitatea de a câștiga bani fără studii”

Ovidiu Pânișoară a subliniat impactul negativ al absenteismului crescut asupra numărului de absolvenți ai învățământului superior. Conform specialistului, acest fenomen generează o scădere constantă, un declin ce afectează sistemul educațional pe multiple niveluri.

„Proporția elevilor care nu s-au înscris la Bacalaureatul din acest an este similară cu cea din anii precedenți. Observăm un număr mai mare de persoane care aleg o cale diferită, dar nu o schimbare semnificativă la nivel de proporție. Această tendință de scădere, deși accentuată anul acesta, se menține de mai mulți ani consecutiv.

Experiența arată o tendință negativă la nivelul participării la examenul de Bacalaureat, care persistă de ani de zile. Motivele sunt diverse, unii elevi aleg să renunțe la sistemul educațional tradițional, atrași de ideea de a se forma într-o „școală a vieții”, unde câștigarea de bani pare mai rapidă.

Această situație este îngrijorătoare, mai ales în contextul scăzut al proporției absolvenților de studii universitare. Fără bacalaureat, accesul la studii superioare este compromis. Acest declin continuu a devenit o problemă majoră pentru sistemul educațional și pentru viitoarele generații, care vor suporta repercusiunile acestei scăderi continue.

„Sistemul educațional românesc nu este adaptat la exigențele generației digitale”

Ovidiu Pânișoară a abordat și problemele legate de reformele educaționale și lipsa adaptării sistemului de predare-învățare la realitățile actuale, în special la influența digitalizării și a noului stil de viață academic.

„Reformele educaționale din ultimii 10 ani s-au concentrat pe aspecte superficiale ale sistemului, ignorând aspectele cruciale care influențează performanța elevilor. Ne-am concentrat pe modificarea structurii examenelor, în detrimentul schimbării metodelor de predare și a modului de a interacționa cu generația actuală.

Ne-am ocupat de moderarea efectelor, nu de cauzele lor. Rezultatele slabe la Evaluarea Națională sunt un indiciu clar că soluțiile superficiale nu rezolvă problemele fundamentale. Elevii care nu reușesc la evaluări intermediare sunt pierduți și la final.

De ani de zile se vorbește despre inadecvata modernizare a sistemului educațional, neadaptat la cerințele generației digitale de astăzi. Această diferență este esențială și necesită un nou mod de abordare.

Într-un fel, este ca și cum am încerca să îmbrăcăm o persoană într-un costum croit pentru o persoană cu un corp diferit. Adaptările nu se potrivește cerințelor elevilor moderni. Generația actuală este mult mai apropiată de lumea digitală, cu necesități și experiențe diferite.

„Elevul modern caută utilitatea informației, nu doar pregătirea pentru viitor”

Ovidiu Pânișoară a evidențiat discrepanța dintre modul ideal de învățare și modul concret de învățare al elevilor contemporani.

„Metodele de predare-învățare nu s-au schimbat suficient odată cu evoluția tehnologiei. Noi am rămas ancorati într-un model teoretic, în timp ce generația actuală este mult mai rațională și practică în abordarea informației.

Elevul modern caută legătura imediată între informație și aplicabilitatea ei practică, preferând învățarea prin practică. Programul școlar necesită îmbunătățiri, accentuând aplicabilitatea materialului și evitând memorarea mecanică.

Învățarea conștientă este atractivă, în timp ce învățarea mecanică este obositoare. Abordarea dogmatică, lipsită de conexiune practică, determină elevii să renunțe la școală. Modelele vechi de predare nu mai sunt eficiente pentru generațiile actuale.

Observăm o scădere semnificativă a interesului și implicare a elevilor, o consecință directă a neadaptării sistemului la nevoile lor. În loc să creăm o școală atractivă și modernă, generăm frustrare și dezinteres.

Planurile-cadru, soluții la criza educației din România?

Ovidiu Pânișoară a exprimat scepticismul său cu privire la planurile-cadru ca soluție miraculoasă pentru problemele sistemului educațional.

„Îmi exprim scepticismul față de aceste planuri-cadru. Voi fi convins doar când voi vedea că sunt rezultatul unei analize detaliate a cerințelor și nevoilor elevilor contemporani. Planurile sunt construite bazate pe opinii de specialiști, nu pe studii aprofundate ale elevilor moderni.

Procesul trebuie să pornească de la nevoile elevilor, nu de la propriile presupuneri. Orice reformă trebuie fundamentată pe cercetări amănunțite ale realității.

Este nevoie de specialiști care să accepte responsabilitatea pentru succesul sau eșecul implementării unor noi strategii, nu de formulări abstracte. Progresele se pot realiza doar prin studierea profundă a realității din sistemul educațional.

Daniel David, despre planurile-cadru în sectorul educațional

Planurile-cadru pentru învățământul liceal vor fi supuse consultării în următoarea săptămână, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David.

„Am amânat publicarea planurilor-cadru pentru a evita o confuzie publică în contextul examenului de Bacalaureat.”, a declarat ministrul.

Ministrul a menționat și intenția de a lansa un instrument online pentru combaterea dezinformării.

Soluții pentru creșterea numărului de înscrieri la Bacalaureat

Ministrul Educației exprimă îngrijorare față de numărul scăzut de înscrieri la Bacalaureat.

„Această situație mă preocupă. Trebuie să schimbăm paradigma învățământului liceal, modul de predare, curriculumul și să consolidăm cunoștințele.”

Este nevoie de un curriculum modernizat, adaptat la cerințele actuale. Ministrul subliniază importanța învățării remediale și a aplicării cunoștințelor în contexte reale.

Reforma presupune și o restructurare a curriculumului, acordând o importanță mai mare consolidării cunoștințelor și adaptării lor la realitățile din viața de zi cu zi.”

Ministrul anticipează o îmbunătățire a ratei de înscrieri la Bacalaureat, precum și o reducere a analfabetismului funcțional.

Generația „experiment” 2012-2025, absentă de la examenul maturității

Elevii din promoția 2025 sunt prima generație care a absolvit clasele pregătitoare, mulți ale căror perspective diferă total fată de tradiția educațională.

Examenul de Bacalaureat 2025, sesiunea din iunie, s-a încheiat vineri, 13 iunie. Ultimul examen va fi susținut duminică, 16 iunie.