Declarațiile lui Trump și ale consilierilor săi de top au stârnit îngrijorare în capitalele europene, generând unele dintre cele mai dure reacții recente și un avertisment fără precedent din partea Danemarcei: o intervenție militară ar putea pune capăt NATO. Toate acestea apar în contextul în care, precedent, Statele Unite au capturat militar președintele Venezuelei, Nicolás Maduro.
Motivul pentru care Groenlanda este atât de atractivă pentru Trump
Cu resurse naturale neexploatate și vaste, o populație redusă și poziționare strategică în regiunea Arctic, Groenlanda a constituit o preocupare constantă pentru Trump încă din primul mandat, când a propus ca SUA să achiziționeze insula de la Danemarca. Răspunsul oficial al Danemarcei a fost categoric de refuz.
Zona are depozite de diamante, grafit, litiu, cupru, nichel și galiu. De asemenea, aici se găsesc resurse petroliere și metale rare precum neodim și disproziu, în domenii unde China și Rusia conduc producția globală.
Groenlanda, din punct de vedere geografic, face parte din America de Nord și se află în poziție strategică în regiunea GIUK Gap (Groenlanda–Islanda–Marea Britanie), crucială pentru monitorizarea activităților navale ruse în Atlanticul de Nord. Weekend-ul trecut, Trump a afirmat că zona este „acoperită” de nave ruse și chineze. Reprezentanții europeni au respins această declarație, afirmând că, deși activitatea Moscovei și Beijingului crește, nu există un val masiv de operațiuni în apropierea Groenlandei.
Statele Unite dispun deja de o bază militară importantă pe insulă, Pituffik Space Base (fostă Thule), construită la începutul Războiului Rece, utilizată pentru misiuni de apărare antirachetă și supraveghere spațială.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat marți că preluarea Groenlandei reprezintă „o prioritate de securitate națională” și un element esențial de descurajare în regiunea Arctic. „Președintele și echipa sa analizează o varietate de opțiuni pentru acest obiectiv strategic, iar utilizarea forțelor armate americane este mereu o posibilitate pentru comandantul suprem”, a precizat ea.
Luni seară, secretarul de stat Marco Rubio le-a transmis legislatorilor, într-un briefing privat, că retorica dură face parte dintr-o strategie amplă de a determina Danemarca să vândă teritoriul.
Reacția Danemarcei
Groenlanda aparține Danemarcei de peste trei secole, inițial ca colonie, iar din 1953 ca teritoriu autonom. În 2009, prin Legea Autonomiei Extinse, insula a primit mai multă autoritate locală, însă apărarea și politica externă rămân în atribuțiile Guvernului danez.
În primele mandate ale lui Trump, planurile de a achiziționa Groenlanda au tensionat relațiile diplomatice. La revenirea sa în Biroul Oval, discuțiile s-au reaprins, iar Danemarca a reafirmat ferm că insula nu este de vânzare. Totodată, Copenhaga și Nuuk au exprimat disponibilitatea de a colabora cu Washingtonul pentru consolidarea prezenței militare americane și pentru posibile investiții în minerit. Danemarca afirmă că a crescut cheltuielile pentru securitatea în regiunea Arctică cu 13,7 miliarde de dolari în anul precedent.
După recentele declarații legate de Venezuela, Trump a menționat: „Să discutăm despre Groenlanda peste 20 de zile”.
Premierul danez Mette Frederiksen a abordat direct ideea unei intervenții armate americane:
„Dacă Statele Unite aleg să atace militar o altă țară NATO, acest lucru va duce la întreruperea întregii alianțe și a securității garante de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a afirmat ea.
Mai multe state europene, precum Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Regatul Unit, au adoptat o declarație comună în sprijinul Danemarcei, subliniind că „inviolabilitatea frontierelor” reprezintă un principiu fundamental și că „Groenlanda aparține poporului său natal”. Poziția a fost susținută și de Canada și Olanda.
Opinia locuitorilor din Groenlanda
Două sondaje publicate anul trecut în presa locală și daneză indică faptul că o majoritate covârșitoare a groenlandezilor se opune ideii de cedare a teritoriului către Statele Unite. În același timp, mulți exprimă dorința de independență față de Danemarca.
Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori, din care circa 90% sunt inuiti, și poseda dreptul legal de a declara independența.
În interviuri acordate publicației Washington Post, localnicii au afirmat fără echivoc că „pământul nu este de vânzare”. Liderii insulei sunt deschiși la investiții, dar nu la schimbarea suveranității.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a îndemnat populația la calm: „Nu credem că o preluare rapidă este posibilă. De aceea, promovăm o relație de cooperare solidă.” El a subliniat că Statele Unite „nu pot pur și simplu să ocupe Groenlanda”.
Lasă un răspuns