În anul 2024, doar în cazul prelucrării carnii de porc, de pasăre, a organelor comestibile, a laptelui, uleiurilor și a cireșelor și vișinelor, s-a observat o creștere a nivelului de autoaprovizionare, indicator calculat de Institutul Național de Statistică pentru a evalua proporția producției interne în acoperirea cererii interne de consum. Cu toate acestea, pentru toate aceste categorii de alimente, este necesară importarea în proporții semnificative, în unele cazuri chiar majoritare. În mod concret, producătorii români au acoperit în 2024 circa 71% din necesarul de carne de porc (69,4% în 2023), 97,2% din nevoile de lapte și produse lactate (86,5% în 2023), 78,8% din cererea pentru organe comestibile (72,4% în 2023) și 92,8% din cantitatea de cireșe și vișine consumată (89,6% în 2023).
La carnea de pasăre, necesarul de consum intern este aproape integral acoperit de producția locală, gradul de autoaprovizionare ajungând la 99,3% în 2024, față de 95,8% în anul anterior. La uleiul vegetal, se asigură 94,7% din necesarul intern (91,3% în 2023).
În celelalte domenii, producția autohtonă a acoperit parțial consumul local și excedentele. România produce mai mult decât necesităția pentru cereale și derivați din cereale (184% în 2024, față de 196% în 2023) și leguminoase boabe (3% în 2024, comparativ cu 15% în 2023). Fermierii au produs în 2024 o cantitate de grâu și secară cu 122% peste consumul necesar (132% în 2023), cu 35% mai mult porumb (62% în 2023) și cu 177% mai multe cereale (158% în 2023).
Produsele alimentare cele mai deficitare
Potrivit datelor INS, cele mai deficitare alimente pentru România, dependente de importuri, includ orezul, ale cărui nivel de autoaprovizionare a fost de 7,7% în 2024, față de 5,9% în 2023; piersicile și nectarinele, cu o rată de suministro de 12,6% în 2024, față de 14,8% în anul precedent; untul, asigurat intern în proporție de 36,4% (40% în 2023); carnea de porc, acoperind doar 45% din necesar (44% în 2023); precum și cartofii, cu un nivel de autoaprovizionare de 44% față de nevoile totale (48% în 2023).
Producția locală de zahăr reprezintă mai puțin de o treime din necesar
În 2024, cea mai critică situație a fost în domeniul zahărului, al cărui volum de producție internă utilizabilă a scăzut cu 70%, ajungând la 109.000 de tone, ceea ce a dus nivelul de autoaprovizionare la 26%, față de 69% în anul anterior. România a redus importurile, cu 36% comparativ cu anul precedent, importând în total 452.000 de tone, iar consumul mediu pe locuitor a scăzut de la 25,5 kg în 2023 la 20,4 kg în 2024.
Pentru celelalte categorii de alimente, gradul de autoaprovizionare al României depășește 50%. În exemplu, pentru carnea de bovine, se atinge o rată de 85%, pentru legume, leguminoasele și pepenii – 65,3% (69,3% în 2023), iar pentru fructe – 60,7% (64,8% în 2023).
Dintre legumele, cele mai deficitare sunt rădăcinoasele (58,5% în 2024 față de 59,2% în 2023), roșiile (59,7% în 2024 față de 64,7% în 2023), varza (64,2% față de 65,6%) și ceapa uscată (64,3% versus 68% în anul anterior).
În categoria fructelor, cele mai deficitare sunt merele, asigurate în proporție de 77% din producția locală, comparativ cu 81% în 2023.
Lasă un răspuns