Criza apei potabile din Curtea de Argeș continuă de aproape cinci luni, timp în care aproape 50.000 de locuitori rămân fără acces la apă potabilă, iar autoritățile luptă să găsească soluții eficiente. Ministerul Mediului, prin declarațiile ministrului Diana Buzoianu, atribuie responsabilitatea între companiile care gestionează Barajul Vidraru și autoritățile locale, în timp ce problemele persistă fără un răspuns clar concret.
Vina transferată între autorități
Diana Buzoianu a declarat că Hidroelectrica, companie care administrează Barajul Vidraru, este în grija Ministerului Energiei, nu al Ministerului Mediului. În același timp, Aquaterm, furnizorul de apă din Curtea de Argeș, aparține Consiliului Local. Ministrul a menționat că investițiile în infrastructură lipsesc de peste 50 de ani și că situația nu a luat prin surprindere, întrucât problemele legate de reabilitarea barajului și rețelei de distribuție erau cunoscute de mult timp.
Potrivit declarațiilor, autoritățile locale ar fi trebuit să inițieze și să realizeze investiții de ani de zile pentru modernizarea infrastructurii și prevenirea unor situații de criză. Buzoianu a subliniat că lucrarea de reparație a Barajului Vidraru era cunoscută de ani de zile ca fiind necesară, dar intervențiile nu au fost făcute cu anticipare.
Întârzieri și infestarea apei
Criza s-a agravat din cauza întârzierilor în realizarea unor intervenții de reabilitare, iar sursele de apă din sistemul local sunt infestate cu mai multe tipuri de bacterii, conform analizelor efectuate. Situația a fost confirmată de documentele Direcției de Sănătate Publică, care arată niveluri de contaminare ce pun în pericol sănătatea populației.
Autoritățile nu au reușit să ofere o soluție rapidă pentru remedierea situației, deși problemele persistă de aproape jumătate de an. În ultimele zile, s-au făcut încercări de a identifica responsabilii pentru criza apei, însă rămâne neclar cine va asigura solvabilitatea pe termen lung a sistemului.
Soluțiile și întârzierile Guvernului
După o ședință de urgență „secretă”, au fost avansate diverse explicații despre responsabilitățile în gestionarea crizei. Cu toate acestea, soluțiile concrete sunt aproape inexistent, iar cetățenii continuă să consume apă contaminată sau să stea fără apă de băut.
Șefii instituțiilor și experții semnalează că intervențiile cheie necesare și planificate de ani de zile nu au fost implementate la timp, ceea ce a dus la deteriorarea infrastructurii. În lipsa unor măsuri eficiente, situația se menține vulnerabilă, iar riscurile pentru sănătate rămân alerte pentru populație.
Reacțiile oficiale
Declarațiile oficiale sugerează o lipsă de coordonare și responsabilitate clară între entitățile implicate în gestionarea sistemului de apă. Ministrul Diana Buzoianu a precizat că nu este NE responsabilă direct pentru compania Hidroelectrica sau pentru infrastructura gestionată de autoritățile locale, despre care afirmă că trebuie să își asume obligațiile în privința investițiilor și întreținerii.
Singurele soluții avansate, până în prezent, sunt termene administrative și promisiuni de reabilitare, însă aceste acțiuni nu au fost încă puse în practică, iar populația continuă să aibă probleme din cauza calității și disponibilității apei.
–
Criza apei din Curtea de Argeș persistă, fiind alimentată de lipsa investițiilor și de întârzierile în reparații, în condițiile în care autoritățile arbitrează între responsabilitățile și sarcinile fiecărei instituții implicate.
Lasă un răspuns