„Nu există nicio măsurare a creierului uman în care distribuțiile masculine și feminine să nu se suprapună”, afirmă Dr. Armin Raznahan, conducătorul Secției de Neurogenomică Dezvoltamentală din cadrul Institutului Național de Sănătate Mintală.
Studii recente indică faptul că diferențele dintre creierele de gen masculin și feminin sunt subtile și adesea insuficiente pentru a explica variațiile cognitive sau vulnerabilitatea la anumite boli. Totuși, specialiștii consideră că înțelegerea acestor dispuneri este crucială pentru tratamentul afecțiunilor neurologice și psihiatrice care influențează diferit bărbații și femeile. Date statistice relevă, de exemplu, că femeile sunt mai frecvent afectate de depresie și migrene, pe când bărbații sunt mai predispuși la schizofrenie sau autism.
Tehnologiile moderne, precum imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și inteligența artificială (IA), permit identificarea unor diferențe subtile la nivelul arhitecturii celulare și al rețelelor neuronale. Un studiu publicat în 2024 a utilizat algoritmi AI pentru analizarea substanței albe din creierele a peste 1.000 de adulți, obținând o precizie de identificare a sexului între 92% și 98%. Acești algoritmi au examinat diverse zone cerebrale, inclusiv corpul calos, ridicat pentru rolul său în conectarea celor două emisfere cerebrale, conform sursei Live Science.
Diferențele structurale de la naștere, precum volumul mai mare al creierelor masculine sau proporția crescută de materie cenușie la femei, persistă în cursul maturizării. În același timp, factorii de mediu și influențele culturale pot modifica aceste caracteristici în timpul vieții. Cercetările ce diferențiază influența sexului biologic de cea a genului, precum studiul ABCD din SUA, evidențiază rețele neuronale specifice pentru fiecare sex și percepția de gen, demonstrând contribuția ambelor aspecte în formarea creierului.
În viitor, studiile pe animale și cele care urmăresc evoluția creierului uman de la naștere până la maturitate pot dezvălui modul în care diferențele de sex influențează funcțiile cognitive și predispoziția la anumite boli neurologice. În același timp, identificarea genelor asociate cu cromozomii X și Y poate explica variațiile structurale și riscurile diferite pentru anumite afecțiuni.
Lasă un răspuns