Marianne Janik a participat la București la un eveniment organizat de Google Cloud în noiembrie.
„În general, recomand întotdeauna să se înceapă cu sectorul public, deoarece acesta are capacitatea de a implementa AI în beneficiul cetățenilor, contribuind la creșterea eficienței și securității. Sectorul public poate deschide drumul, deoarece întreprinderile mici nu au resurse suficiente pentru a face acest lucru independent, astfel încât sectorul public poate avea un rol esențial. A doua provocare, aproape întotdeauna cea mai complicată, este modul de transfer al cunoștințelor, în special către întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Marianne Janik.
Ea a adus în discuție datele unui studiu Google, publicat anul trecut, care arătau că adoptarea AI ar putea stimula o creștere de 5% a PIB-ului României în următori zece ani, estimându-se că aproximativ 54% dintre ocupanții locurilor de muncă din țară vor utiliza inteligența artificială generativă.
Referitor la impactul asupra ocupării forței de muncă, compania anticipează că inteligența artificială generativă va influența până la 4,5 milioane de posturi în România.
Transferul de expertiză, o provocare în Europa
Provocarea reală constă în transferul de competențe către întreprinderile mici și mijlocii, un proces care, potrivit acesteia, s-a înrăutățit în ultimul deceniu în Europa. „În Europa, am pierdut din capacitatea de a realiza acest lucru”, explică Janik, referindu-se la mecanismele prin care investițiile publice în tehnologie se transformau într-un avantaj competitiv pentru sectorul privat.
Vicepreședintele Google Cloud amintește de perioada în care bugetele mari din domeniul apărării generau inovații adoptate și de companii, datorită agențiilor specializate care asigurau transferul sistematic al tehnologiilor.
„În trecut, Europa dispunea de mai multe competențe în acest domeniu, mai ales când bugetele pentru apărare erau mai consistente, ceea ce permitea utilizarea tehnologiilor militare și în sectorul privat. Existau agenții dedicate sprijinirii acestui transfer, asigurând o utilizare eficientă a fondurilor publice pentru dezvoltarea tehnologiei. Astfel, în Europa, am pierdut din capacitate, însă ar fi benefic ca sectorul universitar și cel public să colaboreze pentru transferul de cunoștințe, în timp ce marile companii vor acționa independent”, explică oficialul Google Cloud.
În prezent, dificultatea constă și în deficitul de expertiză tehnică în administrație. „Pentru politicieni, domeniul reprezintă o problemă complexă, iar timpul de aprofundare este limitat”, afirmă Janik.
Ea consideră că multe guverne pornesc cu planuri prea generale, pentru orizonturi lungi, iar soluția recomandată este susținerea administrației prin expertiză externă și implementarea rapidă a proiectelor cu impact imediat, capabile să genereze rezultate concrete.
„Este important ca sectorul public să fie sprijinit de experți pentru identificarea proiectelor aplicabile rapid. Înainte de a dezvolta planuri mari naționale, trebuie să începem cu proiecte pilot. În multe țări, se implementează proiecte pilot fără rezultate concrete, ceea ce nu duce la evoluție”, subliniază Marianne Janik.
De asemenea, cadrul legislativ european trebuie să se adapteze ritmului avansat al tehnologiei, într-un context în care multe companii percep constrângeri din partea legislației comunitare. Janik consideră că Europa nu reglementează excesiv inteligența artificială, ci problema constă în adaptarea constantă a reglementărilor.
„Legislația trebuie actualizată în funcție de evoluția rapidă a tehnologiei, iar dialogul deschis la Bruxelles facilitează această adaptare, fiind un proces complex”, explică ea.
„Administrația europeană a înțeles că legislația nu poate fi fixă în fața unei tehnologii în continuă schimbare. La început, mulți credeau că tehnologia va fi stabilă și de reglementat pe termen lung, însă realitatea este diferită, așa că trebuie să menținem un dialog constant pentru a ajusta reglementările, fiind favorabilă o legislație adaptivă”, adaugă oficialul Google Cloud.
Prioritatea liderilor: pregătirea forței de muncă
În mediul privat, cea mai mare provocare rămâne dezvoltarea forței de muncă specializate, pentru ca adoptarea soluțiilor bazate pe AI să devină o prioritate strategică. Janik afirmă că implementarea AI nu mai trebuie să fie exclusiv responsabilitatea departamentelor IT, ci trebuie condusă direct de către executivul companiei.
„Este esențial ca fiecare CEO să prioritizeze dezvoltarea competențelor în organizație pentru a avansa în utilizarea AI”, subliniază ea, evidențiind faptul că maturitatea liderilor de afaceri s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele 18 luni.
Structurile organizaționale evoluează spre echipe interfuncționale, în care tehnologia, domeniul comercial și cele juridice sau de conformitate colaborează încă de la începutul proiectelor.
Impactul economic al companiilor care integrează devreme AI începe să devină vizibil, deși rezultatele exacte nu au fost încă publicate. „În următoarele trei până la șase luni, vom putea comunica aceste cifre. Se remarcă o maturizare crescută în selectarea cazurilor de utilizare concrete”, afirmă Janik.
Rezultate concrete ale companiilor care adoptă AI
În trei domenii, AI dă deja rezultate tangibile: cercetare și dezvoltare, crearea de software și servicii pentru clienți. Pentru dezvoltatorii Google, productivitatea a crescut semnificativ: „Am obținut o eficiență de circa 11%, ceea ce, deși pare modest, reprezintă o îmbunătățire considerabilă.” Aproximativ jumătate din codul intern este acum generat cu ajutorul AI: „Apar aproape 50% din cod de la AI.”
Același trend se regăsește în companiile cu echipe IT extinse și în domeniul serviciilor pentru clienți.
„Tot ce ține de Servicii pentru Clienți poate fi automatizat, indiferent dacă gestionarea se face intern sau prin parteneri, cu agenți AI sau umani, bine informați. În timp, aceste resurse pot fi înlocuite, deoarece nu vor mai fi necesare”
Dincolo de automatizare, cel mai radical potențial al AI-ului se oglindește în domeniul sănătății. „În oncologie, de exemplu, se poate oferi tratament personalizat, pentru că astăzi nu este încă adaptat individual. Se pot identifica situațiile în care chimioterapia este necesară și cele în care poate fi evitată. Industria biotehnologică va avea un avantaj major, beneficiind de AI și cercetările anterioare realizate cu modele științifice. Suntem încântați să colaborăm cu Google Research și DeepMind”, afirmă Janik.
Google colaborează deja cu instituții medicale, precum Mayo Clinic, iar aceste parteneriate sunt considerate „absolut captivante” de către oficial.
România, avantajată de talentul tehnic
În contextul global al inovației, România se distinge prin capitalul uman valoros. „Un aspect important adesea uitat este talentul. Pentru a implementa AI, este nevoie de expertiză specializată și, din acest punct de vedere, România dispune de o forță tehnică excelentă, lucru rareori întâlnit. Acesta reprezintă un avantaj competitiv, care va deveni și mai relevant în viitor”, afirmă Janik.
Comparativ cu alte țări din zona EMEA, ea evită să declare un lider clar. „Este dificil, pentru că unele țări fac mai mult zgomot decât altele. De exemplu, Franța a făcut eforturi considerabile. Nu aș concluziona însă că există o țară lider”, susține ea, precizând că diferențele țin mai mult de industrii, cultură și maturitatea ecosistemului.
„În final, nivelul de talent și cultura inovatoare vor conta foarte mult, precum se vede în SUA. Cultura «se poate» este extrem de importantă. În România, această atitudine pozitivă există deja”, adaugă ea.
În următorii doi-trei ani, Janik anticipează o creștere rapidă a adopției tehnologiilor agentice AI în România: „România, ca parte a Europei, are un potențial mai mare în utilizarea agenților AI, în special datorită talentului tehnic. Aș spune că veți adopta aceste tehnologii mult mai rapid decât alte țări din regiune.”
Mesajul final pentru antreprenori și lideri români este clar: „România are toate resursele necesare pentru a începe cu succes această revoluție în AI agentic, iar oportunitățile sunt ample. Nu lipsește nimic din potențialul local; totul este pregătit pentru a avansa”, a concluzionat Marianne Janik.










Lasă un răspuns