Disc golf-ul, sport de origine americană inventat în urmă cu șase decenii, câștigă popularitate dincolo de continentul american, în special în țările nordice. În România, comunitatea abia începe să se formete și există demersuri pentru instalarea primelor trasee permanente în parcurile din București, cu potențial economic și social crescut. Costurile pentru implementare sunt relativ mici, iar beneficiile se reflectă deja în diverse exemple internaționale.
Originea și evoluția disc golfului
Sportul a fost creat în Statele Unite în anii ’70, structurându-se în jurul unui sistem de 9 sau 18 „guri”, cu scor bazat pe numărul de aruncări. În loc de crose și mingi, se folosesc discuri speciale, iar în loc de terenuri de golf sunt coșuri metalice cu lanțuri. De-a lungul timpului, a rămas o activitate de nișă în America, dar a cunoscut o expansiune amplă în țările nordice și a fost reactivată intens în timpul pandemiei, ca activitate socială și în exterior.
Finlanda are peste 1.000 de terenuri de disc golf, pentru 5,5 milioane de locuitori, ceea ce reprezintă aproape șase ori mai mult decât terenurile de golf tradiționale. Norvegia a instalat în 2024 alte 100 de terenuri. În Suedia, Estonia, Cehia și Polonia, numărul de terenuri crește rapid, iar circuitul profesionist (DGPT) atrage jucători și spectatori la nivel global.
Inițiative în România și potențialul sportului
Comunitatea românească de disc golf organizează deja evenimente și demersuri către autorități. În București, se propune instalarea unui traseu cu 9 coșuri permanente în Parcul Verdi, Sector 2, unde deja se practică săptămânal de doi ani. Costurile pentru aceste coșuri, conform proiectului public, sunt estimate între 5.000 și 6.000 de euro. Demersurile vizează și recunoașterea oficială a sportului la Agenția Națională de Sport.
Responsabili de proiect afirmă că investiția ar fi minimă, dar rezultatele sociale și economice ar fi semnificative pe termen lung. În România există o comunitate de peste 100 de membri în București, și câțiva în Odorheiu Secuiesc, Timișoara, Oradea și Suceava. Lipsa infrastructurii rămâne principala barieră în creștere, însă potențialul pentru atragerea unui număr mare de jucători și susținerea unui mediu propice pentru dezvoltare este semnificativ.
Costuri, echipament și popularizare
Un set de discuri pentru începători costă între 30 și 45 de euro, în timp ce un coș mobil, necesar pentru antrenament, se achiziționează cu aproximativ 150–200 de euro. Costul pentru un traseu complet de 18 găuri cu coșuri permanente variază între 25.000 și 30.000 de euro, fiind mai mic decât investițiile pentru terenurile de tenis sau locurile de joacă.
Majoritatea echipamentelor se pot achiziționa online, de la magazinul de discuri din România sau din afara țării. Sportul este foarte accesibil, fiind nevoie doar de câteva discuri și spațiu deschis pentru practică. Pașii pentru inițiere includ achiziționarea de discuri uzate sau noi, iar pentru antrenament acasă sunt suficiente coșuri mobile.
Impactul social și economic
Terenurile de disc golf generează beneficii sociale și economice importante. Experiențe din Statele Unite indică o valoare recreațională de circa 65 de euro pe vizită pentru fiecare jucător. Evenimentele de disc golf pot atrage sute sau mii de participanți, generând venituri pentru hoteluri, restaurante și magazine locale. În 2024, două turnee din South Carolina au avut un impact economic de peste 4,5 milioane de dolari, iar un altul din Illinois a avut o valoare de 3,2 milioane de dolari.
Piața globală a disc golf-ului a fost evaluată la 206 milioane de dolari în 2022. Se estimează o creștere anuală de 17,4%, astfel încât valoarea colaboratoare va ajunge la aproape 900 milioane de dolari până în 2031.
Potenzialul pentru România și exemplul internațional
Experiența țărilor cu tradiție arată că autoritățile sprijină dezvoltarea traseelor de disc golf, instalând coșuri permanente din fonduri publice sau permitând cluburilor sportive să le monteze. Există intenția ca membrii comunității române să strângă fonduri pentru coșuri care să fie donate primăriilor, însă procedurile administrative sunt încă inadecvate.
Sportul aduce beneficii de sănătate fizică și psihică, fiind un instrument de regenerare urbană și turistică. O investiție de 25.000 până la 30.000 de euro pentru un traseu de 18 găuri poate servi aproape 80 de jucători simultan și poate primi aproape 500 de utilizatori pe zi. În plus, un traseu amplasat în spații verzi atrage vizitatori și poate stimula afaceri locale, în special în domeniul turismului și ospitalității.
Discul golf în România are șanse să devină o activitate sportivă de masă, cu beneficii evidente pentru comunități și mediul urban, dacă vor fi realizate infrastructurile necesare. Inițiativele locale și exemplele internaționale demonstrează oportunitatea pentru autorități și antreprenori de a investi în acest sport.
Lasă un răspuns