Scăderea ratelor dobânzii reflectă o reacție pozitivă a investitorilor la măsurile fiscale adoptate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv majorarea TVA, accizelor și a impozitelor pe anumite sectoare economice. Investitorii par să constate o stabilizare a situației financiare și o angajare mai fermă în consolidarea bugetară, susţin analistii.
„Planurile de consolidare fiscală sunt suficiente pentru a restabili încrederea investitorilor”, se arată într-un raport al Erste Bank, acţionar majoritar al BCR.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat noi măsuri care, potrivit experților, ar trebui să refacă încrederea în angajamentul de ajustare fiscală al României, atât prin amploare, cât și prin capacitatea de execuție.
„Impactul estimat este de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 2,2 puncte procentuale în 2026 (3,8 puncte procentuale, inclusiv raportarea din 2025). Cele mai multe eforturi de consolidare din acest an provin din majorarea cotei TVA și optimizarea/amânarea unor investiții. Deficitul bugetar a ajuns la 3,39% din PIB în primele cinci luni din 2025, față de 3,41% din PIB în aceeași perioadă a anului anterior. Veniturile bugetare au crescut cu 13,6% interanual, iar cheltuielile cu 12,2%. Raportul dintre cheltuielile publice fixe (salarii și pensii publice, plăți de dobânzi) și veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale, contribuții sociale) s-a situat la 94,3% în primele cinci luni din 2025, comparativ cu 90,3% în aceeași perioadă a anului 2024, indicând un spațiu limitat pentru consolidarea fiscală pe partea de cheltuieli.”
Revenirea post-electorale
Economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, observă că, după al doilea tur al alegerilor prezidențiale, datoria publică a României a recuperat rapid pierderile suferite după primul tur.
„Formarea unui nou guvern proeuropean a testat răbdarea pieței. Sprijinul de două treimi în parlament și numirea lui Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru au adus ușurare pe piețe. Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulțumi agențiile de rating, precum și Comisia Europeană. Cu un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 și de 3,8 puncte procentuale din PIB în 2026, pachetul ar trebui să fie suficient pentru a reafirma angajamentul României de a respecta planul de consolidare fiscală pe șapte ani convenit cu UE.”
În contextul acestor evoluții, Ministerul Finanțelor a reluat emisiunile de obligațiuni pe piețele externe după o pauză de câteva luni, inclusiv în dolari și euro, indicând o deschidere mai mare către finanțarea pe termen lung din surse externe. Această tendință de scădere a costului de finanțare este importantă, având în vedere că datoria publică a României este în creștere (aproximativ 200 miliarde de euro), iar costurile cu dobânzile reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului de stat.
Pe termen mediu, o scădere stabilă a ratelor dobânzii ar putea ușura povara serviciului datoriei publice și ar putea crea spațiu fiscal pentru investiții sau alte cheltuieli prioritare. Cu toate acestea, aceste evoluții rămân dependente de menținerea disciplinei bugetare și de condițiile externe de piață, care pot fi volatile, susțin analiștii.
Guvernul Bolojan a accesat piețele externe
Guvernul condus de Ilie Bolojan a accesat miercuri piețele externe cu o nouă emisiune de obligațiuni denominate în dolari americani și euro, în încercarea de a atrage finanțare pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.
Potrivit documentelor analizate, România, prin intermediul Ministerului Finanțelor, pregătește trei tranșe de obligațiuni, cu maturități în 2030, 2036 și 2039.
Finanțarea este structurată în tranșe: o tranșă în dolari americani cu scadență la 16 septembrie 2030, o tranșă în dolari americani cu scadență la 16 mai 2036 și o tranșă în euro, care reprezintă o reofertare a obligațiunilor existente cu scadență în iulie 2039. Toate tranșele sunt emise sub programul GMTN (Global Medium Term Note). Fondurile atrase vor fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar și răscumpărarea datoriei publice.
Articolul … apare prima dată pe Mediafax.
Lasă un răspuns