România înregistrează cele mai severe probleme în privința participării tinerilor la educație și piața muncii în cadrul Uniunii Europene, conform unui studiu comparativ realizat de Consilium Policy Advisors Group (CPAG). Analiza evidențiază o separare radicală între procesele educaționale și încadrarea pe piața muncii, precum și o rată excepțional de mare a NEET-urilor și inactivității tinerilor.
Participarea tinerilor și statul în sistemul de educație și muncă
Numai 1,19% dintre studenți participă simultan la educație și pe piața muncii în România, fiind cel mai mic procent din UE. În medie, în restul spațiului european, această rată trece de 11,6%, cu exemple precum Olanda și Islanda unde depășește 30%.
Majoritatea tinerilor aflați în învățământ formal, 97%, nu sunt implicați în activitatea economică, comparativ cu media UE de 71,4%. Această inactivitate indică obstacole instituționale și de reglementare care le limitează posibilitatea de a combina studiile cu munca.
România are cea mai mare rată de NEET, de 19,4%, afectând aproximativ 588.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani. Această rată este aproape dublă față de media europeană de 11%. În rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, rata NEET a crescut în ultimii ani, deși tendința generală în UE este descendentă.
Disparități de gen și regionale
Femeile reprezentând 63% dintre NEET în România sunt afectate disproporționat. Rata NEET în rândul femeilor este de 25,2%, iar pentru bărbați de 14%, cu un decalaj de aproape 11,2 puncte procentuale, față de doar 2 puncte procentuale în UE. În zonele rurale, rata NEET a femeilor ajunge la 34,8%, de 2,5 ori mai mare decât media UE pentru femeile din mediul rural.
Disparitățile regionale sunt evidente: în București-Ilfov, rata NEET pentru femei este de 12,4%, în timp ce în Sud-Est și Centru depășește 32–37%, indicând diferențe mari între zonele urbane și rurale.
Factorii determinanți și bariere structurale
Părăsirea precoce a școlii reprezintă un factor principal, 24% dintre tinerii între 15 și 29 de ani neavând studii secundare superioare, aproape dublu față de media OCDE. Rata de absolvire a învățământului terțiar a scăzut între 2019 și 2024, consemnând o regresie rar întâlnită în alte țări OECD.
Majoritatea NEET-urilor sunt inactive, nu șomeri activi. Doar 5,4% dintre tinerii înregistrați ca inactivi caută activ un loc de muncă, iar doar 1% dintre aceștia reușesc să obțină un job în fiecare trimestru. Aceasta indică o descurajare profundă și dificultăți majore în reintegrarea pe piața muncii.
Obstacole și intenții de emigrare
Principalul obstacol autodeclarat pentru ocupare este salariul mic, menționat de 44% dintre tineri. În același timp, doar 27,5% consideră salariile ca fiind adecvate comparativ cu costul vieții.
Emigrația reprezintă o strategie de ieșire din această situație, 66% dintre tineri exprimând convingerea că munca în străinătate ar îmbunătăți nivelul de trai. În termen de 12 luni, 28% dintre aceștia intenționează să părăsească țara, în special tineri sub 25 de ani, din mediul rural și cu nivel de educație redus.
Impactul geografiei și al migrației
Diferențele între zonele urbane și rurale sunt semnificative. În orașe mari, România converg cu mediile UE, având rate NEET de 4,5% pentru bărbați și 12,4% pentru femei. În mediul rural, rata NEET pentru femei atinge 34,8%, de peste două ori media UE.
Tinerii migrând în afara țării afectează statisticile, în special în zonele Nord-Est, unde ratele aparent mai mici ale NEET-urilor reflectă mai mult exodul populației decât îmbunătățirea reală a pieței muncii locale.
Cifre concrete și concluzii factuale
Numai 1,2% dintre studenții români lucrează în timpul studiilor, fiind cel mai scăzut procent din UE. În medie, celelalte țări europene, în special cele nordice, depășesc 30%.
Rata de NEET în România se plasează la 19,4%, fiind cea mai ridicată dintre statele membre UE. Tinerii femei reprezintă 63% din totalul NEET, iar rămânerea în inactivitate provocată de bariere de gen și de zona geografică persistă.
Rata de ocupare a femeilor din mediul rural este de 44%, iar majoritatea tinerilor NEET nu dețin calificări superioare. În cazul tinerilor cu învățământ secundar inferior, rata NEET a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, contrar tendinței regionale din UE.
România rămâne o țară cu probleme structurale acute în privința tranziției dintre educație și piața muncii, iar această situație se reflectă în cifrele foarte relevante pentru politicile publice naționale.
Lasă un răspuns