Recent, premierul Ilie Bolojan a declarat că nu acordă prioritate CV-ului unui angajat în procesul de colaborare profesională. De asemenea, pare că nu are interes pentru antecedentele penale ale persoanelor din subordinea miniștrilor săi, întrucât ministrul Economiei, Ambrozie Irineu Darău, a numit-o ca șefă de cabinet pe Adriana Miron, o persoană cu o condamnare definitivă de 2 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu.
Adriana Miron a ajuns în Brașov în 2021, fiind angajată initial în cadrul Agenției Metropolitane Brașov și apoi detașată la Primăria Brașov, până a fost desemnată ca administrator public.
Se pare că această persoană ar fi avut legături apropiate cu fostul edil din Brașov, Allen Coliban (USR), prin intermediul lui Dacian Cioloș, fost prim-ministru și fost comisar european pentru agricultură.
După pierderea alegerilor, Miron a rămas angajată în Primăria Brașov, având rol de „specialist administrativ”, așa cum se autodefinea. În preajma Crăciunului, a fost numită consilier de cabinet al ministrului Economiei, Irineu Darău.
„În prezent sunt în concediu de odihnă legal și contractul de muncă va fi suspendat pe perioada mandatului la Ministerul Economiei”, spunea Miron pentru publicația BizBrașov.
În 2013, Miron a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu și fals intelectual în formă continuată. Conform deciziei Curții de Apel București din 17 decembrie 2015, a fost condamnată definitiv la 2 ani cu suspendare, prin sentința nr. 102/24.02.2015.
Explicația Adrianei Miron
În 2011, Adriana Miron era director adjunct în cadrul Autorității de Management a Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.
„Supervizam departamentele de Management Financiar, Control și Antifraudă. În această calitate, am aprobat un raport de verificare pentru un proiect de cinci milioane de euro, stabilind penalități de un milion de euro.
Este vorba despre un contract de finanțare, beneficiarul fiind MAI, iar penalitățile au fost stabilite pentru un contract de achiziție semnat între Ministerul Afacerilor Interne și compania TeamNet (fostul partener al lui Sebastian Ghiță, fugit din țară).”
„Am fost chemată la cabinetul ministrului la acea vreme (septembrie 2010) și m-au apostrofat pentru aprobarea penalităților pe un contract al MAI. Am explicat că nerespectarea procedurilor legale în achizițiile publice era evidentă, iar verificarea fusese realizată de o echipă de control. Eu am aprobat raportul după ce am verificat dosarul achiziției conform procedurii pentru rambursare.”
„Mi s-a cerut să reconsider raportul, dar am refuzat și am solicitat verificarea de către departamentul de specialitate al Ministerului Finanțelor și ANAP. Ministerul Finanțelor a menținut penalitatea, iar ANAP a aplicat o amendă de 40.000 de lei”, spunea Adriana Miron în răspunsul către BizBrașov.
Decizia a dus la activarea unor verificări și analize din partea autorităților competente asupra întregii activități a acesteia.
„Inițial, a fost implicată într-o procedură la DNA, dar a fost audiată și ulterior audierea s-a încheiat cu NUP (neurmărire penală). Ulterior, s-a găsit un colaborator care a susținut că în aprilie 2010, când era director adjunct la Direcția de Resurse Umane din MAI, a favorizat un concurs și a semnat pontaje pentru o persoană angajată în acea perioadă, ulterior transferată la Prefectura București.”
„Aceasta a fost motivul pentru care i s-a imputat „abuz în serviciu”, fiind acuzată de fals intelectual în formă continuată pentru semnarea unor foi de pontaj.”
Prejudiciul estimat a fost de 1470 de lei, echivalent cu un salariu și jumătate, iar procesul s-a desfășurat în fața a patru complete de judecată, ultimul complet condamnând-o la un an cu suspendare în prima instanță, cu apel respins și sporirea pedepsei la doi ani cu suspendare.
În urmă cu o decadă, Adriana Miron a primit o condamnare definitivă în Dosarul 23034/299/2013. Potrivit surselor, aceasta ar fi falsificat semnătura secretarului de stat Gheorghe Emacu și ar fi organizat un concurs de angajare pentru un bărbat din Giurgiu, ulterior transferat la Prefectura Capitalei.
La audieri, ea ar fi susținut că în momentul respectiv nu se afla la minister și nu cunoștea sala în care a avut loc examenul. Aceasta a declarat că l-a lăsat pe candidat cu cardul de salariu pentru câteva luni, pentru plata salariilor, fără a avea cunosțtință despre detalii suplimentare.
Și alte foste angajate din minister, parte a comisiei de examinare, au fost condamnate ulterior pentru implicare în acea procedură.
Modificări neașteptate în atribuțiile unui funcționar public
Odată transferată la Ministerul Economiei, Adriana Miron a primit atribuții diferite față de cele din fișa postului, fiind însărcinată cu responsabilități în domeniul Resurselor Umane, atribuții pe care anterior le cunoștea din experiență și pentru care a fost condamnată în trecut.
Conform documentelor interne, colega sa, Mihaela Popescu, a început lucrul în 23 decembrie cu atribuții în domeniile Economic, Juridic și Resurse Umane, dar după o zi, pe 24 decembrie, s-au redus responsabilitățile, fiind eliminate atribuțiile din Resursele Umane.
Implicare financiară și patrimoniu al Adrianei Miron
Conform declarației de avere publicată la 15 iunie 2022, când era angajată ca Administrator Public la Primăria Brașov, Adriana Miron deținea 2 terenuri intravilane, 2 apartamente, o casă de locuit, un autoturism VW din 2011, precum și venituri din vânzarea unui apartament, conturi bancare în lei și împrumuturi.
De asemenea, avea patru surse de venituri din activități de consultanță, asigurări, precum și din atribuții la Agenția Metropolitană de Consultanță Durabilă Brașov.
Lasă un răspuns