Click Stiri

În cadrul unei transmisiuni live, profesorul universitar dr. Valentin Stan a comparat dreptul de vot al cetățenilor români cu cel al cetățenilor europeni rezidenți în România. A evidențiat diferențele bazate pe prevederi constituționale și din tratatele Uniunii Europene.

Dreptul de vot în Constituție: restricții pentru toți cetățenii

Stan a explicat articolul 36 din Constituție, care stabilește condițiile generale pentru exercitarea dreptului de vot. A menționat persoanele excluse (minori, persoanele puse sub interdicție și condamnați). A subliniat că aceste restricții se aplică la fel atât cetățenilor români, cât și străinilor.

Articolul 36 din Constituție stabilește că cetățenii au drept de vot de la 18 ani. Persoanele lipsite de discernământ, puse sub interdicție sau condamnate la pierderea drepturilor electorale nu pot vota. Astfel, Constituția României reglementează diverse categorii de cetățeni. Restricțiile se aplică indiferent de cetățenia europeană a persoanei.

Diferențe fundamentale în structura votului

Profesorul a analizat articolul 16 și 148 din Constituție, precum și articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. A explicat că cetățenii români pot vota la toate tipurile de alegeri, în timp ce cetățenii europeni rezidenți pot vota doar la alegerile locale și europene.

Cetățenii Uniunii Europene care îndeplinesc condițiile legale pot vota și candida în autoritățile administrației publice locale. În schimb, cetățenii români pot vota la toate tipurile de scrutin, în timp ce cetățenii europeni nu au acest drept absolut. Constituția României permite votul doar la alegerile locale și europene pentru aceștia din urmă. Tratatul european completează aceasta, specificând dreptul de a vota la alegerile pentru Parlamentul European.