2 martie 2022 a fost o zi tragică pentru aviația militară și pentru familiile victimelor unui accident aviatic dublu. La o săptămână după invadarea Ucrainei de către Rusia, Armata Română a pierdut, în data de 2 martie 2022, opt militari și două aeronave.
Primul aeronavă implicată a fost un MiG-21 LanceR, care realiza o misiune de patrulare aeriană peste Dobrogea și s-a prăbușit în zona localității Cogealac, județul Constanța.
Imediat după accident, un elicopter IAR 330 PUMA a fost trimis în misiune de salvare, cu șapte persoane la bord. La numai câteva minute după decolare, și acest aparat s-a prăbușit.
Elicopter IAR 330 Puma / MEDIAFAX FOTO
La patru ani de la această dublă tragedie aviatică, ancheta de la Secția Parchetelor Militare se află în impas. În dosar sunt toate documentele necesare pentru a se putea lua o decizie, cu excepția expertizei tehnice aviatică.
„Investigația este blocată din cauza lipsei raportului de expertiză aviatică”
Surse din sistemul judiciar au declarat pentru Gândul că absența acestei expertize reprezintă principalul obstacol în desfășurarea anchetei.
„Practic, ancheta este suspendată din cauza lipsei raportului de analiză aeronautică, iar expertul responsabil pentru această anchetă a solicitat în repetate rânduri documente, fără a ajunge încă la o concluzie definitivă destinată instanței. Fără această probă, procurorul nu poate decide o soluție finală. Este esențială această piesă în dosar, pentru că, în lipsa ei, ancheta nu poate avansa pentru a se stabili o vinovăție sau pentru a se dispune clasarea. În prezent, cercetarea rămâne în stadiul inițial”, au explicat sursele citate.
Din datele disponibile până acum și din probele adunate rezultă că, cel puțin în cazul prăbușirii elicopterului trimis în misiune de salvare, ar fi existat factori interni de luare a deciziilor, considerați responsabili pentru erori, între care generalul Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, și generalul Valerică Vrăjescu, adjunctul său.
Cei doi ar fi emis ordine contradictorii privind decolarea elicopterului, în condițiile în care condițiile meteorologice impuneau riscuri semnificative pentru zbor.
Avion MiG-21 LanceR / MEDIAFAX FOTO
Detalii despre filmarea accidentului elicopterului
Atunci când s-a hotărât anularea misiunii, elicopterul deja se afla în aer, iar piloții nu au primit anticipat ordinul de retragere, probleme generate tot de comunicarea deficitară.
Mai mult, conducerea operațiunilor din Comandamentul Aerian de la Moara Vlăsiei nu a comunicat în timp util ordinul de întoarcere, solicitând operatorilor să consulte piloții despre condițiile meteo, la fel și pilotul a menționat că „e cam nasol”, iar turnul de control a transmis această informație mai departe.
Astfel, a fost consumat timp prețios, iar elicopterul s-a prăbușit fără a primi ultimul ordin de reîntoarcere. De asemenea, un avion american, invitat în ajutor, a refuzat să decoleze din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
În dosar sunt înregistrările din cutia neagră a elicopterului prăbușit cu cei șapte membri ai echipajului. Totodată, conform informațiilor, au fost audiate toate persoanele implicate, militari sau civili, care au participat în cele două misiuni din seara de 2 martie 2022.
Erori de coordonare în anchetă
Din aceste documente reiese că au existat deficiențe de coordonare, însă, fără raportul de expertiză, cercetarea rămâne în impas. În privința prăbușirii aeronavei MiG-21 LanceR, nu s-a ajuns încă la o concluzie, deși au trecut patru ani de la eveniment, o perioadă semnificativă pentru o anchetă completă.
„Este clar că problemele legate de expertizele aeronautice din România se trenează de mai mulți ani, fiind afectată lipsa specialiștilor calificați”, a precizat o sursă apropiată cazului.
De asemenea, această situație nu este dezbătută de autorități și nu s-au luat măsuri pentru a mări numărul experților, pentru a evita cheltuieli externe în viitor pentru astfel de analize tehnice.
Lasă un răspuns