„Aceasta este situația ignorată de la cele mai înalte poziții în stat, în timp ce se amână sau se blochează finalizarea hidrocentralelor și se repetă obsesiv că ‘mai bine vom dezvolta parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele’. Acest episod reprezintă un avertisment sever: fără hidrocentrale, țara ar fi putut rămâne în întuneric. Dacă proiectele în curs de desfășurare rămân blocate, în viitor riscul de a nu mai beneficia de această oportunitate devine din ce în ce mai intens. Nu mai este vorba despre dezbateri. Este vorba despre securitatea energetică a României și despre siguranța cetățeanului. Cine refuză să conștientizeze acest aspect va deveni parte a problemei,” a transmis conducătorul AEI, într-un comunicat remis joi, relatează Agerpres.
Potrivit oficialului, hidrocentralele începute și neterminatesunt investiții publice importante, resurse energetice nevalorificate și instrumente cruciale în combaterea secetei și inundațiilor.
„România se află, în prezent, într-un moment de cotitură în gestionarea resurselor de apă, a producției interne de energie și a protecției populației împotriva fenomenelor extreme. În timp ce unele proiecte hidroenergetice au fost suspendate sau amânate, realitatea ultimilor ani evidențiază clar că nevoia de a le finaliza a devenit mai urgentă ca niciodată. Hidrocentralele inițiate și neterminate nu reprezintă doar șantiere abandonate, ci investiții publice valoroase, resurse energetice neexploatate și uneltele esențiale în combaterea secetei și inundațiilor,” afirmă Chisăliță.
Construcția hidrocentralelor neterminate, indică el, s-a realizat din costurile energiei electrice plătite de consumatorii români. Astfel, „în cei 38 de ani medii de construcție a acestor hidrocentrale, considerând procentul de 20% al consumului de energie electrică al populației, estimăm că fiecare utilizator casnic a suportat în medie aproximativ 120 de lei pentru susținerea acestor proiecte”.
„Costurile pentru demolarea a șapte hidrocentrale depind de multiple variabile – mărime, vârstă, amplasament, impact asupra mediului, sedimentație, infrastructură etc. Pe baza costurilor de demolare din SUA, acestea pot ajunge la sute de milioane de dolari pe o hidrocentrală. În condițiile estimative de demolare și restabilire a terenurilor, de aproximativ 200-300 milioane de dolari pe unitate, rezultă că pentru cele 7 hidrocentrale, suma necesară ar fi în jur de 1,6 miliarde de dolari. În cazul deciziei de demolare, românii vor suporta aceste costuri, iar fiecare consumator casnic ar plăti, în medie, circa 160 lei. În plus, continuarea și finalizarea acestor lucrări ar putea determina plata medie de 3,2 lei de persoană lunar, pe următorii 10 ani,” precizează comunicatul.
Președintele AEI afirmă că demolarea hidrocentralelor ar fi mult mai costisitoare decât finalizarea lor, iar sumele deja investite s-ar pierde definitiv, fiind nevoie ca această plată să fie suportată de fiecare român.
Pe de altă parte, hidrocentralele și lacurile de acumulare au un rol fundamental în combaterea secetei, reducând de două-trei ori perioadele în care debitele râurilor scad la nivel critic, asigurând apă pentru localități în perioadele secetoase, menținând debitul minim ecologic și sprijinind irigațiile în sezonul estival.
Totodată, finalizarea proiectelor hidrotehnice din Moldova ar crește cu peste 1 miliard metri cubi volumul de apă stocabil, diminuând efectele secetei hidrologice cu peste 60%.
„România a triplat în ultimele 50 de ani numărul locuitorilor conectați la rețeaua publică de apă, însă această extindere nu a fost însoțită de crearea unor noi surse de alimentare. Nu s-au construit acumulări sau baraje noi, iar în multe localități, fântânile gospodăriilor racordate au fost închise, reducând alternativele populației. În aceste condiții, presiunea asupra resurselor de apă existente crește, iar sustenabilitatea sistemului devine tot mai incertă în lipsa realizării acumulărilor. La aceasta se adaugă creșterea consumului de apă potabilă, în special în zonele urbane, ca urmare a creșterii nivelului de trai și a conectării rețelelor moderne. În 1990, consumul mediu era de circa 120 litri/persoană/zi, iar în 2024, se apropie de 160 litri/persoană/zi în marile orașe,” conform comunicatului.
Doar pentru zona Moldovei, blocarea sau întârzierile în realizarea proiectelor hidrotehnice afectează aprovizionarea a circa 500 localități, peste 400.000 de persoane, cresc riscul de accidente sau decese, pot duce la distrugerea a mii de locuințe și sporesc importurile de energie, care ar putea fi reduse cu circa 25%, bazându-se pe importurile anului 2024. De asemenea, acestea vor genera o creștere de 3-5% a costurilor pentru energie electrică, din cauza dezechilibrelor generate de lipsa funcționării acestor hidrocentrale.
Resursa de apă a României s-a diminuat de la 2.200 m3/locuitor/an la aproximativ 1.800 m3/locuitor/an în ultimele decenii, avertizează Dumitru Chisăliță. În ritmul actual, țara riscă să atingă lipsa de stres hidric până în 2050. În acest context, finalizarea hidrocentralelor reprezintă o măsură esențială pentru adaptarea la schimbările climatice, producerea de energie regenerabilă și managementul integrat al resurselor de apă.
România nu mai poate permite să amâne proiectele care devin tot mai urgente, avertizează Chisăliță.
Conform oficialului AEI, decizia cu privire la viitorul acestor proiecte trebuie să fie luată în cunoștință de cauză, de către cetățeni.
„Finalizarea hidrocentralelor ar aduce energie mai accesibilă, mai puține inundații, reducerea deficitului de apă pentru populație și agricultură, diminuarea efectelor secetei și valorificarea investițiilor deja realizate. Oprirea proiectelor ar implica costuri mari de demolare, suportate de toți cetățenii, ar duce la pierderea producției energetice și ar menține vulnerabilitatea hidrologică. Hidrocentralele în curs de construcție sunt investiții importante, cu beneficii pentru energie, gestionarea apei și siguranța comunităților, însă implică și responsabilități privind protecția mediului și respectarea legislației. România are nevoie de decizii mature, transparente și bine fundamentate, pentru a echilibra interesele publice, securitatea energetică și protecția mediului, asigurând un impact pozitiv pentru cetățeni și natură,” adaugă oficialul.
Lasă un răspuns