Diferență clară între estimările Guvernului și cele ale instituțiilor financiare
Conform analizelor publicate de către băncile comerciale, proiecțiile privind creșterea reală a PIB în anul 2026 se situează între 1,2% și 2,1%. Cele mai optimiste pronosticuri provin de la BCR/Erste (2,1%), urmate de Banca Transilvania (1,7%) și Citi (1,6%). În continuare, UniCredit Bank estimază o creștere de 1,5%, ING Bank de 1,4%, Raiffeisen Bank de 1,3%, iar Libra Internet Bank de 1,2%.
Pe de altă parte, CNSP, organizația pe baza căreia Guvernul își formulează frecvent prognozele pentru elaborarea bugetului anual, menține un scenariu prudent: o creștere reală de 1% în anul 2026.
Importanța prognozei PIB: influență directă asupra bugetului
Realizarea unei estimări precise a PIB înseamnă fundamental pentru elaborarea bugetului anual, fiind de ea dependente previziunile de venituri (impozite, contribuții sociale, încasări din TVA), precum și limitele pentru cheltuieli și obiective precum deficitul bugetar. Experiența anilor anteriori a demonstrat că atunci când autoritățile s-au bazat pe ipoteze optimiste și acestea au fost infirmate de realitate, a fost nevoie de ajustări ulterioare ale prognozelor și, uneori, de măsuri economice dure.
În această situație, prudența Guvernului poate fi interpretată ca o strategie de a evita astfel de corecții importante, mai ales după o perioadă de creștere economică modestă.
Tendințele economice în contextul anilor anteriori
În 2025, economia României a înregistrat o creștere estimată la circa 1%, similară cu cea din 2024. Această stagnare prelungită face ca anul 2026 să fie perceput ca un posibil punct de revenire: băncile anticipează o accelerare, în timp ce autoritățile preferă să adopte un scenariu precaut.
Sursele optimismului din partea instituțiilor financiare
Specialiștii băncilor fundamentază scenariul de redresare pe câțiva factori care ar putea avea un impact mai mare în 2026:
- absorbția unui volum semnificativ de fonduri europene;
- scăderea ratei inflației, cu efecte de reducere a dobânzilor;
- îmbunătățirea vizibilă a deficitului bugetar;
- semnale mai favorabile în a doua jumătate a anului.
În același timp, tonul nu este unul de optimism exagerat: băncile conștientizează “provocările” și “incertitudinile” care pot transforma 2026 într-un an complicat, chiar dacă direcția generală indică o tendință de îmbunătățire.
Perspectivele internaționale privind creșterea economică
Nu doar băncile din țară și din străinătate adoptă o perspectivă optimistă. De asemenea, organizații financiare internaționale, precum Banca Mondială, BERD și Comisia Europeană, estimează o creștere economică a României de peste 1% în 2026.
Este interesant de observat și contrastul istoric: în trecut, în special în perioade de criză, unele bănci externe aveau previziuni mai pesimiste pentru economia românească. Pentru prima dată după mulți ani, acestea manifestă un optimism mai accentuat decât cel al Guvernului în privința evoluției economice din 2026.
Lasă un răspuns