criza-europa-impovarata-cu-datorii,-europa-are-putine-optiuni-pentru-a-atenua-impactul-exploziei-preturilor-la-energie-(analiza-reuters)

Europa, cu datorii mari, are opțiuni limitate pentru reducerea impactului prețurilor la energie

Guvernele europene adoptă măsuri fiscale limitate pentru sprijinul energetic, iar perspectivele de intervenție majoră sunt condiționate de evoluția prețurilor și situația economică. Creșterea costurilor cu energia și deficitele bugetare sporează dificultățile financiare ale statelor, în contextul actual.

Măsuri fiscale limitate în Europa pentru sprijinul energetic

Guvernele din Franța, Marea Britanie, Italia, Germania și alte țări europene sunt reticente în a implementa măsuri extinse de sprijin energetic. Franța a refuzat reducerea TVA la benzină, iar Marea Britanie consideră că este prematur să înghețe acciza la combustibil. Italia intenționează să folosească veniturile din TVA pentru a finanța reduceri de taxe la combustibil, dar măsurile sunt încă limitate.

Context economic și bugetar în Europa

Impactul crizei energetice și al pandemiei de COVID-19 a dus la creșteri ale deficitului bugetar de aproape trei puncte procentuale față de 2019. Economia europeană înregistrează o creștere mai slabă comparativ cu perioada precedentă, iar costurile cu dobânzile sunt mai mari. Majorarea cheltuielilor pentru apărare, precum și planurile de stimulare economică, precum cel al Germaniei, influențează capacitatea de intervenție fiscală.

Prețurile energiei și impactul asupra Europei

Prețul petrolului a ajuns la 120 de dolari pe baril, apropiindu-se de vârful din 2022. În schimb, prețurile gazelor, de peste 50% mai mari față de începutul războiului, sunt încă sub nivelurile de peste 300 de euro pe megawatt-oră atinse în 2022. Europa nu face eforturi majore pentru înlocuirea furnizorilor de energie, precum a făcut cu Rusia.

Probabilitatea intervențiilor guvernamentale în condițiile persistente ale prețurilor ridicate

Experții susțin că, dacă prețurile rămân ridicate și guvernele trebuie să ofere sprijin, presiunile fiscale vor crește. Federico Barriga-Salazar, de la Fitch, a estimat că țări precum Franța și Marea Britanie trebuie să gestioneze deficite bugetare mari, ceea ce va limita spațiul pentru măsuri de sprijin extinse.

Riscuri pentru țările din Europa Centrală și de Sud

S&P a semnalat riscuri pentru ratingul Ungariei, având în vedere măsurile de sprijin deja existente înaintea alegerilor din aprilie. Belgia, Spania, Portugalia și Grecia, deși considerabile din punct de vedere financiar, ar putea fi afectate de cheltuieli sporite, ceea ce riscă compromiterea redresării economice.

Perspectiva pentru Italia și alți membri ai UE

Scope Ratings avertizează că încetinirea creșterii economice ar putea complica menținerea disciplinei bugetare în Italia. Pe fondul spațiului limitat de acțiune, măsurile de sprijin vor fi mai concentrate și mai restrânse decât în 2022, conform analistilor Barclays. Oficialii din Germania și Marea Britanie au indicat deja această direcție.

Impactul pe termen lung asupra politica fiscală

Analiștii bancii Morgan Stanley estimează că sprijinul energetic a reprezentat 3,6% din PIB în perioada 2022-2023. În condițiile actuale, acestea ar putea fi reduse la circa 0,3% din PIB anual, pentru a respecta regulile UE privind deficitul. În cazul prelungirii crizei sau a unor evenimente geopolitice, statele membre pot cheltui până la 0,6% din PIB pentru măsuri temporare, dar acest fapt necesită o recesiune severă, susțin experții.

Concluzii privind costurile datoriei și limitele politice

Creșterea costurilor cu serviciul datoriei și temerile politice restrâng acțiunea guvernelor. Gregoire Pesques de la Amundi afirmă că, în prezent, statele evită măsuri fiscale ample, pentru a nu fi penalizate de organismele financiare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *