„România se află într-un punct de cotitură și riscă să revină pe o traiectorie greșită. Guvernul este afectat de politicieni de tip impostor și de indivizi care falsifică propriul trecut profesional sau academic. Liderii politici și administratorii „salvatori” apropie zilnic populația de catastrofe ecologice și umanitare. Eșecurile și incompetența lor afectează indirect oamenii obișnuiți, cauzând pierderi, răniri sau faliment. Fiscalitatea devine tot mai severă, iar inflația și recesiunea economică intensifică sărăcia. În timp ce recordurile de supra-îndatorare de stat sunt depășite, foametea și penuria de energie câștigă teren, fondurile publice fiind risipite în achiziții publice contractate exclusiv cu privilegiați care devin extrem de bogați sau sunt irosite irațional în finanțări ilicite în regimul corupt de la Kiev”, afirmă europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea.
El subliniază că, în acest context, încrederea populației în democrație și justiție se erodează, „ceea ce reprezintă o problemă mai gravă decât sărăcia și segregarea socială”.
Deciziile controversate sau extremiste ale justiției au făcut ca această instituție fundamentală pentru statul de drept și democrație să devină impopulară. Sunt evidente cazurile de anulare a alegerilor din noiembrie 2024, restituirea privilegiilor lui Băsescu, dovedit de justiție ca colaborator al securității comuniste, tergiversarea unor condamnări de corupție (dosarul vaccinurilor, dosarul Coldea, dosarul Apa Nova) și procesele penale absurde pentru acte considerate periculoase pentru ordinea de drept (cazul stegarului dac, cazul generalului rezervist de 103 ani). Încrederea redusă în justiție reprezintă un risc extrem. Lipsa încrederii în această instituție lasă cetățenii fără speranța de a-și obține drepturile și libertățile legitime. La acestea se adaugă un discurs public unilateral și parțial, care evidențiază doar cazuri de corupție și disfuncționalități judiciare, ignorând alte probleme reale ale sistemului. O astfel de discursie monopolizează scena publică, împiedicând dezbaterea problemelor concrete ale cetățeanului și ale sistemului judiciar”, adaugă Piperea.
El avertizează asupra implicării USR în proteste.
„Discursul sensibil la politic și ideologic este clar motivat de interese politice. Participarea USR la protestele orchestrate evidențiază intenții clare, iar acuzațiile aduse vizează același grup politic (cândva adversar, acum aliat de guvernare), din PSD. Chiar și limbajul utilizat în sloganele de la proteste reproduce expresii din urmă cu 7–8 ani – PSD fiind acuzat din nou că este „ciuma roșie”. Se readuc în discuție figuri controversate din trecut, de tristă amintire, asociate unui regim autoritar, care a folosit sistemul judiciar ca armă politică și de intimidare, în special prin protocoalele dintre DNA și SRI, desființate ulterior de CCR ca fiind anticonstituționale. Mai grav, se solicită revenirea la „perioada de glorie” a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), gestionat de Comisia Europeană timp de 13 ani în România, cu mult peste termenul stabilit prin Tratatul de Aderare. Acest mecanism a fost o formă ilegală de control al justiției, exercitată de centrul birocratic de la Bruxelles, nu o demonstrare a independenței sistemului judiciar. Menținerea ilegală a acestuia a generat „glorie” și îmbogățire nejustificată pentru organizații nonguvernamentale care pretindeau că luptă împotriva corupției, dar au reușit să controleze informal sistemul judiciar. Rapoartele MCV, întocmite anual de Comisia Europeană în colaborare cu aceste ONG-uri, se concentrau pe aspecte partizane și mențineau imaginea României drept țară coruptă, interesată de păstrarea statutului de stat sărac în UE, pentru a menține fluxul de finanțare”, explică Piperea.
Implicarea celor din domeniul controlului justiției între 2014 și 2022, „facilitata de mecanismul MCV”, nu a fost niciodată satisfăcătoare, iar această categorie nu s-a mulțumit cu situația de a fi excluși din procesul de justiție, consideră europarlamentarul.
„Judecătorii, conform legilor justiției adoptate în 2022, și-au recăpătat o anumită independență și au respins categoric orice colaborare cu serviciile secrete. Emotivitatea publică, declanșată de documentarul realizat de Recorder, oferă „societății civile” și serviciilor secrete—care au controlat sistemul judiciar între 2014 și 2018—șansa de a prelua din nou controlul și resursele sale financiare. Nu trebuie permis acest lucru. O astfel de ingerință ar constitui o amenințare la adresa stabilității democratice. Este necesar să afirmăm cu fermitate că independența justiției trebuie păstrată nu doar față de politicieni, ci și față de partide și organizații civice militante, precum și față de influența externă a Uniunii Europene. Orice intervenție nejustificată, fie internă sau externă, trebuie respinsă pentru a evita capturarea justiției și utilizarea acesteia ca armă politică și instrument de șantaj. Liderul Dan Daniel – Nicușor, care în campania electorală din aprilie-mai 2025 a declarat intenția de influențare a justiției, trebuie să manifeste echilibru și claritate, discutând în cadrul CSAȚ aceste riscuri. În caz contrar, există riscul ca deciziile judecătorilor independenți să fie înlocuite de cele ale unor factori externi sau paraleli, precum ONG-uri, servicii secrete, protestatari sau curente din social media. O justiție controlată de „experți anti-corupție” sau fact-checkers ar constitui o regres democratic semnificativ”, a concluzionat Gheorghe Piperea, europarlamentar al AUR.
Lasă un răspuns