România înregistrează o diferență semnificativă în percepția discriminării dintre persoanele născute în țară și cele născute în străinătate, conform datelor recente ale Eurostat. Aproximativ 10,5% dintre migranții recent, care locuiesc în România, afirmă că, în ultimele 12 luni, s-au simțit tratați incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. În comparație, media europeană este de 7,8%.
Diferențe între populația născută în țară și cea migratoare
Pentru locuitorii născuți în România, procentul de persoane ce raportează experiențe de discriminare este de aproximativ 3,5%. Aceasta se situează aproape de media europeană de 2,8%. În România, cei veniți din alte țări declară astfel de experiențe de aproape trei ori mai frecvent decât cei născuți aici.
Eurostat precizează că aceste date reprezintă „discriminare percepută”, adică percepția respondenților în sondaje. Instituția explică faptul că astfel de percepții pot fi influențate de factori precum nivelul de conștientizare, așteptări, mediul juridic sau acceptarea socială, fără a implica neapărat existența unor cazuri juridice dovedite.
Problemele cele mai semnalate în România
Pe plan european, cea mai frecventă formă de discriminare percepută este legată de accesul la locuință. În cazul persoanelor născute în străinătate, 12,5% afirmă că s-au simțit discriminați când au căutat o casă, comparativ cu 4,3% dintre cei născuți în țara de reședință.
Discriminarea în relația cu serviciile publice reprezintă o diferență de 9,7% pentru migranți față de 4,5% pentru populația născută în România.
Clasamente naționale și regionale
În Europa, cele mai mari procente de persoane născute în străinătate care raportează experiențe de discriminare interacționează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).
Pe de altă parte, în Croația, diferențele dintre cei născuți în străinătate și cei născuți local sunt aproape inexistente, fiind de 0,8% față de 0,7%. În Estonia, aceste procente se apropie, fiind de 6,7% pentru migranți și 6,4% pentru populația nativă.
Comparativ cu alte state din regiune
Privind țările din vecinătate, diferențele devin vizibile. În Ungaria, doar aproximativ 2% dintre migranți spun că s-au simțit tratați incorect în spațiul public. În Grecia, procentul este de 3,2%, iar în Italia, 3,6%, mult sub nivelul din România.
România se apropie de Bulgaria, unde procentul celor care afirmă că au avut astfel de experiențe ajunge între 8 și 9%. În majoritatea statelor europene, migranții indică mai frecvent experiențe de discriminare în spațiul public comparativ cu populația autohtonă.
Concluziv, datele Eurostat relevă că, în ceea ce privește discriminarea percepută, România se situează peste media europeană, fiind astfel unul dintre statele în care migranții raportează frecvent situații de tratament incorect în spațiul public.
Lasă un răspuns