Mediafax
În următoarele două sau trei trimestre, economiile majorității gospodăriilor românești se vor epuiza. Sub presiunea inflației, a șomajului și a deteriorării semnificative a puterii de cumpărare a populației, România va experimenta tensiuni sociale majore.
Consolidarea fiscal-bugetară propusă, care pune aproape exclusiv povara pe umerii populației vulnerabile și ai clasei de mijloc, va accentua inegalitățile, va genera tensiuni sociale și instabilitate economică, socială și politică. Acest proces se va suprapune unei societăți deja stresate din punct de vedere social, divizate în trei segmente fără canale de comunicare și dialog.
Analizând indicatorii de avertizare timpurie, consider că ipoteza conform căreia românii vor accepta – din nou, prin resemnare colectivă – ”sacrificiile necesare” nu este fundamentată. Datele arată o mai mică predispunere a populației la austeritate față de alte perioade de criză.
Există studii care evidențiază o potențială toleranță mai ridicată a românilor față de austeritate, comparativ cu alte popoare, inclusiv din Europa Centrală și de Est. Se invocă factori istorici și culturali, precum experiența traumatizantă a perioadei comuniste (austeritatea anilor ’80 cu raționalizarea drastică a resurselor). Studiile de psihologie socială sugerează că generațiile mai în vârstă din România tind spre resemnare și răbdare, spre deosebire de cele tinere.
Cu toate acestea, există semne clare de oboseală și exasperare latentă în societate, evidențiind o acumulare a frustrării care erodează coeziunea socială și încrederea cetățenilor. Toleranța socială va scădea, iar proteste semnificative pot apărea încă din această iarnă.
În luna iunie, în cadrul grupului tehnic de la Guvern, am prezentat concluzii și recomandări privind o consolidare fiscal-bugetară corectă, echitabilă și acceptabilă social. Acestea se bazează pe analiza experienței țărilor UE în ultimii 20 de ani.
Una dintre concluziile principale este că consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie acceptată de populație printr-o distribuire echitabilă a poverii – mai mare pentru cei cu venituri mari și mai mică pentru cei vulnerabili. Este necesară o distribuție progresivă a poverii bugetare, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari trebuie să contribuie proporțional mai mult, evitând suprasolicitarea celor vulnerabili. Analizele confirmă că consolidările, lipsă de o strategie adecvată, tind să exacerbeze inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă.
Datele arată că ipotezele din perioadele 2009-2011 și cea actuală – despre acceptarea universală a austerității și a așteptărilor scăzute ale românilor – sunt eronate. Conform estimărilor, dinamica indicelui de stres social, cu analiza indicelui de progres social și a altor factori relevanți, relevă un nivel ridicat al stresului în societatea românească.
Efectele negative ale pandemiei, combinate cu temerile legate de criza economică, șomaj, sărăcie, tensiunile generate de evenimentele politice și pesimismul cronic, contribuie la un indice de stres social înalt. Criza energetică și inflația au accentuat această tendință.
Sondajele Gallup privind emoțiile negative și stresul social (2024) confirmă acest aspect, România înregistrând un nivel semnificativ mai ridicat față de alte țări UE. Indicatorii privind progresul social (Social Progress Index 2024) plasează România la coada clasamentului UE la capitolul satisfacerea nevoilor sociale și de mediu.
România se situează printre ultimele state membre UE la indicatori cheie, inclusiv sănătate, educație și accesul la apă și canalizare, demonstrând vulnerabilități sociale majore. Inegalitățile economice și sociale accentuate (cele mai bogate 10% dețin peste 50% din bogăția națională, iar cele mai sărace 50% dețin sub 5%) contribuie la tensiunile sociale. Datele Eurostat dezvăluie o situație îngrijorătoare privind copiii și indivizii vulnerabili.
Aceste date evidențiază vulnerabilitățile sociale ale României, o premisă îngrijorătoare pentru perioada post-austeritate. Capacitatea populației de a suporta noi șocuri este limitată.
În concluzie, perseverența în a nu accepta progresivitatea impozitării va conduce la un nivel redus de acceptabilitate a măsurilor de austeritate. Alternativele care afectează disproportionat populația vulnerabilă vor conduce la inegalități și tensiuni sociale mai mari. Populația va respinge o nouă criză fiscală și nu va mai suporta reducerea nivelului de trai.
„Strângem cureaua” și „Trecem noi și peste asta” nu vor mai funcționa. Reziliența românilor nu poate fi infinită, iar o guvernare responsabilă ar trebui să implementeze rapid măsuri care reduc vulnerabilitatea și stresul social.
Articol ANALIZĂ EXCLUSIVĂ. Cristian Socol: De ce și când vor exploda tensiunile sociale în România? O analiză bazată pe indicatori de avertizare timpurie
Lasă un răspuns