Acordul comercial între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay și Bolivia) a fost aprobat vineri de Uniunea Europeană prin vot calificat. Au votat împotrivă Polonia, Franța, Austria, Irlanda și Ungaria, iar Belgia s-a abținut, fapt insuficient pentru a constitui o minoritate de blocaj care să blocheze adoptarea acordului. Pentru validare, este necesar ca cel puțin 15 state membre din cele 27 și o cumulare de cel puțin 65% din populația Uniunii Europene să susțină decizia. Semnarea oficială a acordului va avea loc în săptămâna următoare în Paraguay, în numele UE fiind reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Președintele Comisiei Europene și statele membre cu industrii robuste, în special Germania, apreciază acest acord, deoarece facilitează accesul produselor industriale europene pe piața din America de Sud. În același timp, produsele agricole sud-americane, care au avantaj competitiv în prețurile de producție și standarde de mediu mai relaxate, vor putea pătrunde mai ușor pe piața europeană, ceea ce poate prejudicia fermierii și sectoarele agricole din state precum Franța.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și guvernul condus de premierul Sebastien Lecornu au avut poziții divergente față de acest acord. Între loialitatea față de Bruxelles și protestele fermierilor francezi, Macron a anunțat în cele din urmă că Franța se va opune ratificării acordului în cadrul Consiliului UE.
Deși Macron a obținut unele concesii de la Comisia Europeană pentru a proteja sectorul agricol, opoziția critică faptul că nu a reușit să adune suficiente susțineri din partea altor state membre pentru a bloca decizia sau că poate nici nu a dorit acest lucru.
Ca urmare, partidul francez de extremă stângă „Franța Nesupusă” a anunțat pentru vineri o moțiune de cenzură împotriva guvernului Lecornu, în timp ce formațiunea de extremă dreaptă „Adunarea Națională” pregătește o moțiune de censurare împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ambele inițiative legislative au șanse reduse de succes, în special cea împotriva președintei Comisiei, însă reprezintă un nou prilej de contestare a politicilor Uniunii Europene și a guvernului francez, fragil și lipsit de susținere parlamentară solidă, care nu a reușit nici să adopte bugetul pentru anul în curs.
În timp ce lidera grupului parlamentar „Franța Nesupusă”, Mathilde Panot, afirmă că Franța a fost „umilită” de Bruxelles, Marine Le Pen, liderul de facto al formațiunii „Adunarea Națională”, a solicitat președintelui Macron să amenințe cu suspendarea contribuției Franței la bugetul Uniunii Europene.
Lasă un răspuns