O operațiune de kompromat politic, implicând falsificarea de imagini cu personaje publice din România, a fost dezvăluită recent. Mai mulți actori au fost folosiți pentru crearea acestor materiale, iar cazul a fost semnalat de Elena Lasconi, fostă candidată la alegerile prezidențiale, pe data de 1 mai 2025.
Revelațiile din spațiul public
Elena Lasconi a distribuit imagini în care Nicușor Dan, actualul președinte al României, apare alături de Florian Coldea și Victor Ponta. Sursele indică faptul că aceste fotografii au fost trucate și realizate cu actori, folosind tehnologii digitale pentru alterarea fizionomiei.
Locația invocată pentru aceste imagini se află în comuna Tunari, Ilfov, la Vila 13. Aceste detalii au fost confirmate anterior de GÂNDUL, care a identificat locația și a publicat informații despre sursa imaginii.
Implicații și urmași ai scandalului
Un bărbat implicat în campania electorală a lui Nicușor Dan și care a lucrat la realizarea acestor imagini se află sub investigație. Informațiile sugerează că mai mulți actori au fost implicați în punerea în scenă a falsei întâlniri între lideri politici și falsificarea imaginii.
Se precizează că aceste imagini au fost realizate cu tehnologie ce permite prelucrarea foto și video, folosind actori care au pictat portrete digitale ale personajelor implicate.
Istoricul operațiunilor de kompromat
Un caz similar s-a mai înregistrat în anii ’50, în contextul politicii indoneziene. Vladimir Volkov menționează în lucrarea „Tratat de dezinformare” cum președintele Sukarno a fost victima unei campanii de dezinformare, în care i s-au fabricat probe compromițătoare.
Aceasta a constat în realizarea unui videoclip cu un actor purtând o mască de latex, care semăna cu Sukarno, și care întreținea relații intime. Tocmai această falsificare avea ca scop șantajul și discreditarea liderului indonezian.
Inițial, operațiunea a vizat să dărâme imaginea lui Sukarno în fața populației majoritar musulmane. Cu toate acestea, planurile nu au avut succes, iar rezultatul nu a fost cel dorit. În cazul indonezian, Serviciile de Informații au intrat în alertă, temându-se de compromiterea credibilității SUA dacă videoclipul ar fi fost identificat ca fals.
Motivațiile pentru manipulare în România
Analiza scopului fabricării imaginilor falsificate indică faptul că operatiunea ar fi avut ca țintă influențarea opiniilor și prejudicierea reputației unor lideri politici. Un specialist în domeniu susține că astfel de tehnici sunt folosite pentru a obține rezultate mai convingătoare și mai greu de detectat.
Se menționează că, deși tehnologia AI poate crea imagini fotorealiste, mici inconsecvențe precum textura pielii, reflexii sau cearcăne pot trăda falsul. În cazul de față, chipurile au fost manipulate pe fotografii reale, păstrând alte elemente vizuale neschimbate.
Posibile beneficii pentru Nicușor Dan
Una dintre tezele vehiculate este aceea că, în contextul scandalului, Nicușor Dan ar putea beneficia de pe urma situației. În primul rând, ca victimă a unei campanii de dezinformare, el și-a consolidat imaginea de lider atacat politic, ceea ce poate genera simpatie publică.
Sursa citată evidențiază conexiunile dintre persoanele implicate în realizarea falsurilor și campania politică a lui Nicușor Dan, precum și prezența în cercurile apropiate ale acestora a unor persoane din conducerea Administrației Prezidențiale din 2014, inclusiv Ana Maria Geană, care a avut funcție în instituție timp de 8 luni.
Reacțiile și anchetele în curs
DIICOT a fost sesizat în legătură cu aceste evenimente, fiind cercetate implicările menționate. Sursele indică faptul că ancheta vizează identificarea persoanelor responsabile pentru punerea în scenă a falsurilor și pentru manipularea imaginii publice a liderilor politici.
Rezultatele anchetei vor stabili dacă există o rețea organizată în spatele operațiunii de kompromat. În prezent, anchetatorii analizează probele prezentate și urmăresc identificarea persoanelor implicate în acest proces.
Lasă un răspuns