Click Stiri

În finalul lunii mai a anului curent, Fundația Umanitară Gaza, organism centralizat pentru distribuirea asistenței, și-a demarat activitățile în Fâșia Gaza. Primele zile au fost marcate de incidente tragice. Persoanele în căutarea ajutorului au devenit ținte, numărul victimelor ajungând la câteva sute. Enclava se confruntă cu o penurie acută de apă potabilă, alimente de bază și medicamente.

• Fundația Umanitară Gaza (GHF) este o inițiativă americano-israeliană menitǎ sǎ înlocuiască organizațiile umanitare ale ONU care operau anterior în zonă, lansată pe 27 mai.
• Conform autorităților israeliene, ajutorul ONU ajungea efectiv în mâinile organizației Hamas, permițând grupării să manipuleze populația prin controlul asupra proviziilor esențiale.

Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a afirmat că noua fundație este finanțată de mai mulți donatori anonimi. Oficial, GHF a declarat că suma inițială de 100 de milioane de dolari provine dintr-o țară străină, nespecificată.

Presa israeliană, citând surse, a raportat că guvernul israelian a transferat, ulterior, aproximativ 300 de milioane de dolari către fond, deși această informație nu a fost confirmată de autoritățile de la Ierusalim.

Pe 26 iunie, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a aprobat o contribuție de 30 de milioane de dolari către GHF și a încurajat și alte țări să urmeze exemplul Washingtonului.

„Mulțimea a fost atacată cu tunuri sau cu tancuri”

Programul de funcționare al punctelor de distribuție este variabil și, uneori, acestea sunt închise la doar câteva minute de la deschidere.

Chiar și locuitorii care locuiesc aproape de aceste puncte refuză, frecvent, să se deplaseze pentru a primi mese oferite, riscul de violență fiind prea mare.

„Punctele de distribuție sunt deschise doar zece minute, iar mulțimi imense de oameni flămânzi se grăbesc să intre. Nu este suficient pentru toți, iar apoi oamenii sunt alungați cu focuri de armă”, a declarat Ilham, o locuitoare din Gaza, pentru surse informaționale.

„Cine trage? Când soțul și fratele meu erau acolo, mulțimea a fost atacată cu tunuri sau cu tancuri. Hamas sau vreuna dintre celelalte grupuri armate dispune de asemenea echipamente?”, se întreabă aceasta.

Ilham trebuie să parcurgă cinci kilometri pe jos pentru a ajunge la punctul de distribuție, însă distanța nu este problema principală. Soțul ei a încercat o dată să obțină ajutoare, reușind să scape cu viață abia, și după câteva zile, fratele și nepoții ei s-au dus în același loc. De data aceasta, focurile de armă au fost și mai apropiate, forțându-i să se întoarcă nemulțumiți.

Sediul Crucii Roșii din Israel a anunțat că, începând cu 27 mai, spitalul lor de campanie din Rafah a înregistrat 19 incidente cu victime în număr mare. În fiecare caz, victimele au declarat că au fost rănite în apropiere sau pe drum spre un punct de distribuție GHF.

Un total de 1.900 de răniți au fost transportați la spitalul de campanie, iar cel puțin 114 dintre ei și-au pierdut viața. Toți au suferit răni prin împușcare sau fragmente. Crucea Roșie a subliniat că spitalul primește doar o parte din victime, majoritatea fiind transportate la Spitalul Nasser din Khan Younis.

„IDF interzice atacurile asupra populației civile”

Incidentul violențelor asupra civililor era unul rar anterior, dar numărul lor a crescut drastic la finalul lunii mai, a declarat o chirurg din Londra care a lucrat în spitalul Nasser în luna iunie.

Au existat sute de astfel de cazuri, iar victimele au declarat că au fost atacate în apropierea centrelor de distribuție, susținând că focurile de armă provin de la personalul de securitate al GHF.

Jurnaliștii au intervievat militari IDF staționați în apropiere de punctele de distribuție. Aceștia, sub anonimat, au susținut că atacurile armate în zonă ar fi putut fi folosite în scopul controlării mulțimilor și al asigurării securității. Biroul de presă al IDF, la rândul său, a declarat că „IDF interzice atacurile asupra populației civile”.

Un purtător de cuvânt al IDF a afirmat: „Având în vedere rapoartele recente despre incidentele cu victime civile în vecinătatea centrelor de distribuție, aceste incidente sunt cercetate de autoritățile competente din cadrul Forțelor de Apărare ale Israelului”.

La câteva zile după publicarea articolului, IDF a recunoscut că au fost incidente în care civili au fost uciși din cauza unor focuri de artilerie „inexacte și neregulamentare”.

Anterior, ca răspuns la acuzațiile la adresa armatei, IDF a făcut publică o înregistrare cu o conversație cu un rezident local care a susținut că Hamas a fost responsabilă pentru tragerile asupra mulțimilor.

O parte semnificativă a ajutorului umanitar este confiscată de bande armate

Pe lângă IDF și Hamas, Fâșia Gaza „găzduiește” diverse grupări armate care au câștigat influență de când Hamas a început să piardă poziții.

• Unul dintre aceste grupuri este miliția „Forțele Populare”, condusă de Yasir Abu Shabab.
• Beduin din Rafah, Abu Shabab a fost implicat în traficul de droguri înainte de război și fusese închis de Hamas, dar a scăpat datorită atacurilor aeriene israeliene. „Forțele Populare” numără în jur de 400 de luptători și operează în principal în zona Rafah.

Fostul ministru israelian al Apărării, Avigdor Lieberman, a declarat presei că Israelul înarmează miliția lui Abu Shabab. Biroul prim-ministrului nu a negat acuzația.

• Recent, Abu Shabab a susținut că miliția sa operează sub autoritatea Autorității Palestiniene din Ramallah.
• El a spus că grupul luptă împotriva Hamas și că este implicat în escortarea convoaielor umanitare.

Cu toate acestea, la finalul lunii mai, șeful Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare în Gaza, a declarat că grupurile criminale sunt responsabile pentru jefuirea transporturilor de ajutoare care au intrat anterior în Gaza.

„Forțele Populare” sunt cel mai mare grup, dar nu sunt singurele. Potrivit locuitorilor locali, o mare parte din ajutorul destinat distribuirii în centrele GHF este confiscat de bande armate înainte de a fi comercializat pe piața neagră.

„Majoritatea copiilor pe care i-am tratat aveau între 6 și 11 ani…”

Ilham spune că familia ei nu a mai văzut legume, fructe sau carne de câteva luni. Cumpără linte și orez de pe piața neagră, gătesc la foc deschis și se hrănesc o dată pe zi.

„Nu este suficient – ne este mereu foame, dar pur și simplu nu ne putem permite mai mult”, spune ea. Lipsa apei potabile, care trebuie adusă în găleți de la fântâni îndepărtate, rămâne o problemă crucială.

Unele zone din Gaza nu primesc niciun ajutor. La nord de Linia Nitzarim, unde trăiesc puțin sub un milion de locuitori, nu există centre de distribuție GHF.

• O autoritate israeliană a declarat că nu mai supraveghează ajutoarele umanitare către Gaza.
• Responsabilitatea pentru aceste aspecte revine acum altor autorități israeliene, însă răspunsuri nu au fost primite până la momentul publicării.

Chirurgul a descris cea de-a treia vizită în Gaza ca fiind cea mai dificilă de la începutul războiului.

„Șaizeci la sută dintre pacienții mei erau copii și este o situație extrem de dificilă. Am efectuat cel puțin zece intervenții chirurgicale pe zi, uneori mai multe. Majoritatea copiilor pe care i-am tratat aveau între 6 și 11 ani, iar unii nu au supraviețuit; Aproape toți au suferit răni cauzate de explozii – amputări, arsuri”, a explicat Victoria Rose.

• Penuria de medicamente persistă.
• De câteva luni, nu au mai fost livrate medicamente în Gaza.
• Acum, unele provizii ajung, dar doar parțial.

Victoria Rose își amintește de munca sa, din luna mai, la Spitalul Nasser.

„Lipsa soluțiilor saline, antibiotice și antiseptice a fost gravă. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale s-a făcut cu oțet din lipsă de alternative. La un moment dat, am rămas complet fără analgezice. Aveam copii foarte mici în secția postoperatorie care țipau de durere și nu aveam nimic care să le aline suferința”, a relatat chirurgul.