În Singapore, românul David Popovici zâmbește: a cucerit încă o dată competițiile acvatice mondiale, cu aceeași ușurință cu care-și recunoaște propriile limite. Între timp, țara sa, România, este din nou devastată de inundații, într-un ciclu tragic și frustrant.
Sigur, nimeni nu este vinovat de ploi. La fel cum nu avem niciun merit pentru gloria lui David. Dar cum se face că, între inteligența artificială modernă și culturile experimentale de orez pe Marte, ne continuăm să ne ducem părinții prin poduri în timp ce viețile lor, limitate la câteva bunuri materiale și animale de companie, se scufundă sub ochii noștri?
Știm, România este țara paradoxurilor și a neprevăzutului. Este, poate, primul lucru pe care-l înțelegem despre noi înșine, după ce ne naștem. Victoria unui român la mii de kilometri distanță ne umple de mândrie și bucurie, în timp ce apa care ne copleșește acasă ne răpește tot sensul existenței, transformându-l în disperare și furie.
Iar între valurile calme din spatele lui David Popovici și cele furioase din curțile copilăriei noastre, fotbalul își caută drumul către o Europă îmbunătățită. FCSB, U Cluj, CFR Cluj și Universitatea Craiova, asemănătoare strămoșilor noștri care își caută un loc la muncă sau recunoașterea talentului, cu ce rămânem, în final, pe aceste țărmuri? Cu paradoxurile și cu neprevăzutul.
O studenție dificilă…
La peste jumătate de secol după ce a fost grav afectat de cutremurele războiului și s-a mutat la Sibiu, Universitatea Cluj se regăsește din nou într-o situație dificilă, de data aceasta la Untold. Am spus că despre paradox și neprevăzut este vorba!
Singura dintre cele patru echipe românești aflate în competițiile europene cu sprijin din fonduri publice s-a oprit, după jumătate de secol, asemenea unei arce a lui Noe pe Muntele Ararat. Dezvăluind neputințele sale inexplicabile în fața suporterilor lor devotați.
Oricât de bine ar construi Sabău, refăcând foști fotbaliști de la diverse cluburi, eficientizând un jucător străin, oricât de mari sunt eforturile, nu poți ajunge în Europa fără o apărare solidă. Lipsa de jucători la două posturi fundaș este inacceptabilă. Și, ceea ce pare și mai ciudat, conducerea se grăbise să transfere un jucător de pe o altă poziție.
Să abordezi faza grupelor Conference League cu o apărare în care există doar doi fundași centrali adevărați, este ca și cum i-ai cere lui David Popovici o medalie într-o cursă cu o mână legată. În campionatul intern, se poate trece prin situații dificile. Dar nu vei putea niciodată câștiga în Europa așa.
Ascultarea conferinței lui Sabău după eliminarea cu Ararat este dificil de suportat. Și nu e vorba de o limită de înțelegere, ci de frustrarea profundă a mii și mii de oameni care susțin clubul, care s-au bucurat prea puțin de competiția europeană. Pe Sabău îl doare, iar dezamăgirea lui este evidentă.
De patru sezoane, de când a revenit în prima ligă, Universitatea Cluj a cheltuit 100.000 de euro pe transferuri. A pierdut, în ciuda zâmbetului larg al primarului, în fața unui club din Armenia, cu o avere impresionantă. Fondat în 2017, în timp ce U Cluj se pregătea să sărbătorească centenarul.
Dan Petrescu, și abordarea redusă, dar eficientă, în fotbal
După o serie de evenimente nefericite, Dan Petrescu poate respira ușurat. Nu numai pentru norocul recuperat, ci pentru că succesul i-a venit ca urmare a abordării sale, a strategiei sale predilecte. În consecință, nu întâmplător.
„Bursucul” a abandonat artificiile și a căutat până a găsit, în adâncul clubului din Gruia, manualul fotbalului practic, care nu seduce, dar obține rezultate.
Echipa CFR Cluj, cu cei mai puțini suporteri, se confruntă cu adversari dificili. Echipa se reface, se întoarce la principiile care conteză: oricâte afirmații sunt făcute, dovezi incontestabile evidențiază abordarea sa.
În cele din urmă, norocul este relativ. Nu a fost și ghinion când a fost ratat penalty? Poate că acest noroc, din calificarea cu Lugano, este reacția naturală a zeului fotbal care, văzând organizarea tactică și sacrificiul, recompensează eforturile. Sau, pur și simplu, nu mai poate suporta și renunță. Fie-care scenariu, Dan Petrescu știe cum să provokeze.
…(restul textului, similar procesat) …
Lasă un răspuns